Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a declarat, marți seară, că libertatea obținută de români prin Revoluția din 1989 nu este lipsită de provocări.
Preşedintele ales a spus că libertatea trebuie să fie întotdeauna un reper şi că rregimul comunist s-a prăbușit așa cum s-a instalat: prin crime și abuzuri. "Un sfert de secol a trecut din decembrie 1989 – foarte mult pentru o viață de om, suficient de mult pentru ca o națiune să facă un bilanț", a spus Iohannis.
El a menţionat că în "acest sfert de secol" s-a reuşit construirea, în România, a unui sistem de securitate, intrarea în NATO, parteneriat strategic cu SUA şi integrarea în UE.
"Astăzi România e o țară sigură, din punct de vedere al securității, și un partener credibil în lume. Am integrat România în Uniunea Europeană. Este și acesta un bun câștigat, rezultatul unui acord, unui proiect național unanim împărtășit. Avem o sumă de practici democratice încetățenite, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate și o cultură civică, participativă deja vizibilă", a spus Iohannis.
În acelaşi timp, el a menţionat "restanțele libertății", întrebându-se dacă sistemul democratic construit este pe deplin funcțional, dacă sistemele publice sunt eficiente, dacă România are o economie de piață performantă.
"A recuperat suficient din decalajul față de statele occidentale? Ne-am valorificat noi potențialul și oportunitățile sau nu? Răspunsul la toate acestea este mai degrabă nu. La aceste capitole și la multe altele avem restanțe, unele chiar foarte mari. Am integrat România într-un sistem de securitate și în construcția europeană, am pus-o pe un traseu democratic, dar am făcut prea puțin pentru oameni, pentru viața lor de zi cu zi", a spus preşedintele ales, adăugând că naţiunea română are aspiraţii puternice pe care dacă nu le-ar fi avut "milioane de români n-ar fi luat drumul străinătății".
"De fapt, marea dezamăgire a oamenilor nu a venit, cred, doar din lipsa de rezultate. Ci din lipsa de recunoaștere a restanțelor. Din faptul că de fiecare dată s-a trecut mai departe ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Și că peste promisiuni neonorate s-au făcut alte și alte promisiuni. Clasa politică nu a înțeles pe deplin că odată cu libertatea vine și responsabilitatea, că odată cu puterea vine și răspunderea în fața oamenilor. Efectele acestui lucru se văd peste tot. Relația dintre clasa politică și cetățeni a fost profund deteriorată. Parteneriatul a fost înlocuit de neîncredere", a afirmat Klaus Iohannis.
El a continuat spunând că reconstrucția începe cu recunoașterea restanțelor, cu asumarea răspunderii și împăcarea cu trecutul.
"Va trebui să ne împăcăm cu acest trecut, nu înainte de a-i fi învățat lecțiile și să ne uităm spre viitor. Vreau ca în decembrie 2014 să închidem acest capitol istoric și să începem împreună un nou proiect național. Va trebui să lucrăm consecvent și coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe românii de acasă, nici pe cei din străinătate decât atunci când vor vedea că lucrurile se întâmplă în practică. Atunci când vor vedea că există locuri muncă și salarii decente, că au sisteme sociale de sănătate, de educație comparabile cu cele din țările occidentale. Și mai ales când vor vedea că nu mai acumulăm restanțe și știm ce vrem să facem cu libertatea câștigată. Nu putem fi țara proiectelor mereu începute și mereu neterminate, de la Constituție la autostrăzi", a conchis Iohannis.
Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a ținut un discurs, marţi după-amiază, în faţa a peste 600 de profesori şi studenţi de la Universitatea de Vest din Timişoara, în care a susținut că pentru el este "mai mult decât o promisiune îndeplinită" faptul că a venit la Timişoara, la 25 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din 1989.
Aula Magna a universităţii a fost neîncăpătoare, peste 600 de studenţi, cadre didactice şi cercetători dorind să asculte mesajul lui Iohannis.
Înainte de susţinerea discursului, preşedintele ales a participat la o scurtă şedinţă a Consiliului de Administraţie al Universităţii de Vest.
Klaus Iohannis a ajuns la ora 16.30 la Primăria Timişoara, fiind primit de edilul Nicolae Robu.
Ulterior, Iohannis a mers la Cimitirul Eroilor, unde a depus o coroană la Monumentul Eroilor Revoluţiei, fiind aşteptat de aproximativ 25 de persoane, revoluţionari şi urmaşi ai celor decedaţi în Revoluţie, care l-au aplaudat.
De la ora 18.00, preşedintele ales participă, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, la aprinderea de candele pe treptele lăcaşului de cult, unde mai mulți tineri au fost împuşcați în timpul Revoluţiei.
Tot la Catedrala Mitropolitană, de la aceeaşi oră, Corul Operei Române va susține un microrecital in memoriam, iar la ora 19.00 Klaus Iohannis va transmite de pe scena Operei un mesaj către români, apoi va asista la Concertul de Gală de colinde susținut de Corul Național Madrigal.
