22.8 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăSportIohannis, scos din ecuația numirii șefilor din justiție

Iohannis, scos din ecuația numirii șefilor din justiție

Camera Deputaţilor a adoptat tacit proiectul de lege care îi exclude pe președintele României și pe ministrul Justiției din procedura de numire a mai multor funcții-cheie din justiție. Dacă legea va fi votată rapid și de Senat, s-ar putea aplica în cazul numirii noului șef al ICCJ.

Proiectul adoptat tacit de Came­ra Deputaților a fost inițiat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit pro­iectului,  preşedintele României și ministrul Justiției nu vor mai face numirile-cheie din justiție, cum ar fi pentru funcțiile de preşedinte ICCJ, procuror-general, procuror-șef al DNA, procuror şef al DIICOT. Aprobarea tacită este o procedură care presupune lipsa dezbaterii, proiectul este considerat adoptat după 45 sau 60 de zile de la depunere, în funcție de importanța subiectului. Pentru a intra în vigoare, legea are nevoie de votul Senatului, camera decizională în cazul acestui proiect.

Astfel, prin noua lege, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) ar urma să își aleagă pre­șe­dintele, vicepreședintele și președinții de secții. Legea în vi­goare prevede că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ICCJ sunt „numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ICCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani“. De asemenea, prin noua lege, procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora ar urma să să fie numiți de CSM „dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată“. În prezent, șefii parchetelor sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul  consultativ al CSM.

Miza imediată a proiectului

De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcţie se face de către cine face numirea pentru că „trebuie să existe o simetrie“. „A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac şi revocarea. (…) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai ICCJ se face de ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării Generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004“, a mai spus Tăriceanu.

În prezent, revocarea acestora din funcţie de face de către preşedintele României, la propunerea CSM. Adoptarea vine în contextul în care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, îşi încheie cel de-al doilea mandat, ea fiind deja desemnată judecător la CCR la propunerea Administrației Prezidențiale, iar mandatul ei începe cu data de 13 iulie. Cu alte cuvinte, dacă proiectul va fi votat suficient de rapid pentru a intra în vigoare, Iohannis nu va mai avea niciun cuvânt de spus în privința numirii noului șef al Înaltei Curți. Pe baza noii legi, acesta va fi ales chiar  de către ICCJ.

Rezervele CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ pro­iectul semnat de Tăriceanu, arătând că, deși „pare în acord cu principiile democratice care fundamentează alegerile libere, este deficitară sub mai multe aspecte“. Astfel, CSM arată că în textul inițiativei nu se arată concret care este modalitatea de organizare a alegerilor pentru președintele ICCJ sau ce cvorum este necesar, dar și că eliminarea Consiliului din procedura de numire în funcțiile de conducere de la ICCJ contravine Constituției.

În replică, Tăriceanu s-a declarat surprins de criticile formulate de CSM comentând că  membrii CSM, vorbesc despre necesitatea independenței justiției, dar atunci când se face o propunere de a crește independența o refuză.   

„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi să lăsăm CSM pentru procurori şi ICCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi. Fiecare să își aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii“, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

AUR l-a reclamat pe Cîrstoiu la Direcția Antifraudă Fiscală

Președintele filialei AUR București, Mihai Enache, anunță că l-a reclamat la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe medicul Cătălin Cîrstoiu, candidat la Primăria Capitalei. "Mihai Enache,...

Inspecția Judiciară a cerut suspendarea judecătoarei care se ocupă de cazul lui Vlad Pascu

Inspecția Judiciară a trimis o propunere pentru suspendarea judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu de la Judecătoria Mangalia până la încheierea procedurilor disciplinare, în data de...

Ministrul Burduja propune un Centru de Operațiuni de Securitate în domeniul energiei

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, dorește să se înființeze, în România, un Centru de Operațiuni de Securitate în domeniul energiei. Ministrul Burduja a lansat această propunere...
Ultima oră
Pe aceeași temă