Președintele Klaus Iohannis a retrimis ieri Parlamentului spre o nouă examinare proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut în valoare de 150 milioane de euro semnat de guvernele român și moldovean pe 7 octombrie. Președintele și-a motivat decizia prin faptul că, în actualele condiții politice de la Chișinău, „nu există certitudinea continuării reformelor“.
Președintele pune astfel capăt unei situații aberante în care România se pregătea să recompenseze cu un împrumut în condiții preferențiale un guvern care refuza să adopte reformele cerute de FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană în domeniul financiar după furtul miliardului de dolari din trei bănci moldovene. În pofida dovezilor consistente că Guvernul de la Chișinău ezită să adopte măsurile cerute și a situației politice extrem de volatile, dintr-un motiv obscur, Guvernul Ponta a continuat cu această inițiativă și după semnarea acordului de către ministrul Teodorovici și premierul moldovean de la acea vreme, Valeriu Streleț, în condițiile în care soarta guvernului acestuia era incertă.
Citește și: Iohannis a RESPINS împrumutul acordat R. Moldova
Mai mult, după arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat într-un moment când era clar că Guvernul Streleț avea zilele numărate, Cabinetul Ponta a continuat comportamentul aberant și a trecut prin Senat, care era Cameră decizională, într-o atmosferă triumfalist-naționalistă proiectul de acord, pe 20 octombrie. Acordul era prezentat drept o mână întinsă dezinteresat Moldovei pentru plata pensiilor și salariilor din domeniul bugetar într-un moment în care Uniunea Europeană blocase finanțarea Republicii Moldova ca urmare a lipsei de reforme în domeniul justiției și a lipsei progreselor în combaterea corupției.
Citește și: Camera Deputaților a aprobat împrumutul pentru Republica Moldova
Potrivit profesorului Armand Goșu de la Universitatea București și expert în spațiul fost sovietic, un apropiat al PSD și al lui Ponta este Vlad Plahotniuc, cel mai important oligarh moldovean și omul din umbră care controlează Partidul Democrat, unul din cele trei partide care formau coaliția care la vremea respectivă era considerată pro-europeană. Plahotniuc, despre care analiștii scenei politice de la Chișinău apreciază că ar controla atât Parchetul General, cât și Centrul Național Anticorupție, a fost acuzat că a orchestrat arestarea lui Filat și scoaterea partidului acestuia, Partidul Liberal Democrat, din scenă. Destul de sigur, câteva zile mai târziu, Partidul Democrat a votat alături de comuniștii lui Vladimir Voronin și de socialiștii lui Igor Dodon (pro-moscoviți) pentru demiterea Guvernului Streleț, iar în prezent caută să racoleze deputații liberal-democrați la bucată pentru a forma o nouă majoritate “pro-europeană”.
Generozitatea inexplicabilă a lui Ponta
Cel mai surprinzător aspect al acestui acord de împrumut este că Bucureștiul era dispus să îl acorde în mod necondiționat. Creditul urma să fie acordat la aceeași dobândă cu care se împrumută România pe piețele internaționale, în trei tranșe rambursabile în decurs de cinci ani. Efectul, pe lângă un transfer ilicit de credibilitate de la Guvernul român la cel moldovean, era evident subminarea condițiilor puse de FMI și Banca Mondială și a eforturilor de reformare a unui sistem financiar corupt și instabil.
Citește și: Teodorovici a semnat acordul prin care România împrumută Republica Moldova cu 150 de milioane de euro
Pentru a contracara aceste reproșuri, PSD a lansat prin câțiva dintre senatorii săi vestea că acordul ar fi fost condiționat de un acord cu FMI. Aceasta era însă o dezinformare, pentru că acordul nu prevede altă condiție decât ca partea moldoveană să o informeze pe cea română cu privire la stadiul negocierilor cu FMI, nicidecum o legătură între împrumut și un acord cu FMI.
Revenirea la normal
Din acest punct de vedere, decizia președintelui Iohannis nu reprezintă o “trădare” și o abandonare a Moldovei în brațele rușilor, așa cum deja s-au grăbit unii comentatorii să anunțe, ci o chemare la responsabilitate și o revenire la normal. România nu poate condiționa acordarea unui împrumut de o anumită formulă guvernamentală pentru că nu este treaba Bucureștiului să facă guverne la Chișinău, dar poate să îl condiționeze de reformele cerute de FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană asumate prin acordul de asociere la UE. Altfel, în loc să finanțăm eforturile Moldovei de integrare europeană ne-am fi trezit că finanțăm un regim oligarhic care parazitează statul moldovean și pe agenții Moscovei la Chișinău.
