Respingerea legii amnistiei este una din primele măsuri propuse de președintele ales, Klaus Iohannis. Taxați dur de electorat, social-democrații promit că vor pune umărul la îngroparea proiectului, după 11 luni în care au făcut tot posibilul să îl țină în viață.
Câștigătorul alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis, a reluat, în prima apariție publică, după anunțarea rezultatelor de către Biroul Electoral Central, temele de forță ale campaniei: legea amnistiei și scandalul iscat de votul din diaspora.
Klaus Iohannis a cerut, luni, Parlamentului să pună, marți, pe ordinea de zi Legea amnistiei și a grațierii, să o respingă, dar și să ia în discuție toate solicitările din partea justiției vizându-i pe parlamentari și să le încuviințeze. Cel puțin la nivel declarativ, există o majoritate parlamentară pentru respingerea controversatului proiect de lege. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a promis că social-democrații și reprezentanții celorlalte formaţiuni din coaliţie vor vota, astăzi, în Parlament, pentru „respingerea definitivă” a legii amnistiei şi graţierii. A fost necesară o înfrângere usturătoare a candidatului PSD, Victor Ponta, pentru ca social-democrații să își schimbe poziția față de un subiect fierbinte pentru opinia publică.
Respingerea, blocată de 21 de ori
Acum 11 luni, în decembrie 2013, social-democrații au votat proiectul în Camera Deputaților, în disprețul total al regulilor parlamentare. În 9 decembrie, deputații PSD au discutat controversatul proiect într-o ședință secretă a comisiei juridice, desfășurată într-o sală unde nu există sistem de înregistrare video. Deşi pe raportul final apar 24 de semnături ale deputaţilor, la şedinţă nu fuseseră prezenţi decât şapte.
Pe 10 decembrie 2013, zi cunoscută de atunci ca „Marţea Neagră”, proiectul a fost introdus în procedură de urgență pe ordinea de zi și votat pe articole de parlamentarii social-democrați. Dacă ar fi devenit lege, printre beneficiari s-ar fi numărat Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, Relu Fenechiu, Gigi Becali, Monica Iacob Ridzi sau Tudor Chiuariu.
După izbucnirea scandalului, proiectul nu a fost supus votului final și a fost retrimis la Comisia juridică. ACL a cerut de mai multe ori ca proiectul să fie pus pe ordinea de zi și respins, dar PSD a refuzat de fiecare dată. Potrivit liderului grupului PNL, George Scutaru, în ultimele 11 luni au fost depuse 17 cereri de respingere în Comisia juridică, trei în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și o cerere în plen pe 27 octombrie, toate respinse de PSD și aliații săi. În total, 21 de refuzuri ale respingerii, în diverse foruri ale Camerei Deputaților.
Ce se întâmplă cu corupții din PSD?
Respingerea legii a fost solicitată și de Klaus Iohannis la ultima dezbatere cu Victor Ponta, dar, atunci, premierul a dat un răspuns evaziv și a evitat să își ia vreun angajament concret. A doua zi, în cadrul Biroului Permanent, liderii PSD au respins cererea ACL ca legea să se discute la ședința Camerei Deputaților din 18 noiembrie, convocată pentru a aproba arestarea deputatului Mircea Roșca. Adică, exact soluția îmbrățișată, ieri, la nivel declarativ, de premierul Ponta. De altfel, după verdictul urnelor, în PSD pare să fie o adevărată competiție a declarațiilor împotriva legii. Zgomotos a fost ieri până și Valeriu Zgonea, care a anunțat că renunță la șefia Camerei Deputaților, dacă PSD nu susține respingerea legii. Zgonea a condus ședința plenului din 10 decembrie 2013, când a patronat o serie de încălcări ale Regulamentului iar, ulterior, a refuzat respingerea legii.
Chiar dacă liderii PSD s-au întrecut în declarații pe tema amnistiei și grațierii, lupta anticorupție nu se rezumă la acest palier. Social-democrații ar trebui să renunțe și la protejarea de către Parlament a colegilor acuzați de către procurori. Ponta a vorbit, ieri, cu jumătate de gură despre “încuviințarea cererilor Justiției” fără precizări concrete. Pe unele dintre cererile DNA de urmărire penală sau de arestare se așează, deja, praful. Este vorba de cele referitoare la Ecaterina Andronescu (PSD) și Șerban Mihăilescu (UNPR) care datează din 30 septembrie, cea care îl privește pe Ioan Adam (PSD), depusă în 17 octombrie, respectiv cea care îl vizează pe deputatul Ion Diniță (PC), în 10 octombrie.
Negocieri pentru votul prin corespondență
Pe de altă parte, Iohannis a punctat și pe tema votului din străinătate, propunând sancționarea celor vinovați, dar și introducerea votului prin corespondență, ca o soluție pentru exercitarea unui drept constituțional. Iohannis a propus partidelor politice să inițieze negocieri pe tema proiectului.
Ce se poate face concret pentru rezolvarea acestui subiect? ACL a depus în Parlament, încă din luna septembrie, un proiect de lege privind introducerea votului prin corespondență. Legea urmează să se aplice în cazul alegerilor prezidențiale, parlamentare și a celor pentru Legislativul european. Potrivit proiectului, exercitarea acestui vot se va face pe baza unei cereri trimisă în format electronic cu semnătură electronică în format olograf către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Pe baza acestor cereri, AEP va trimite buletine de vot și după primirea acestora, rezultatele vor fi centralizate de către birouri electorale speciale.
Potrivit estimărilor liderilor ACL, pentru PSD va fi greu de refuzat aprobarea proiectului. De altfel, premierul Victor Ponta a propus ieri înființarea unei comisii parlamentare care să schimbe legislația în domeniul votului în străinătate. Dacă demersul începe rapid, proiectul ar urma să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului până la finalul lunii februarie, potrivit estimărilor existente la vârful USL. Proiectul ar urma să fie promulgat de Klaus Iohannis și se va aplica pentru prima dată la alegerile parlamentare din 2016.
În paralel cu modificările legislative, ACL va declanșa și demersuri pentru stabilirea responsabilităților pentru scandalul de la votul din 16 noiembrie. George Scutaru, liderul grupului PNL din Camera Deputaților, a declarat că a depus la Biroul Permanent o solicitare privind organizarea unei dezbateri privind organizarea votului din strănătate. “Am solicitat prezența primului-ministru în Parlament pentru o dezbatere privind deficiențele de la votul din diaspora. Organizarea dezastruoasă a votului în diaspora nu trebuie ascunsă sub preș de Guvernul Ponta.”, a precizat Scutaru.
