Magistrații care au pronunțat decizia în cazul privatizării Institutului Cercetării Alimentare (ICA) s-au aflat în incompatibilitate, conform judecătorului Dan Lupaşcu de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care a făcut opinie separată în hotărârea din dosarul în care Dan Voiculescu a cerut anularea pedepsei de zece ani de închisoare, conform Mediafax.
Judecătorul Dan Lupaşcu a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Dan Voiculescu, însă celelalte două magistrate din complet – Isabelle Tocan şi Corina Cornelia Dăescu – au respins cererea fondatorului Partidului Conservator.
"Consider că judecătorii care au pronunţat decizia penală nr. 888/A/08 august 2014 s-au aflat în stare de incompatibilitate. În prealabil, precizez că nu împărtăşesc opinia reprezentantului Ministerului Public în sensul că pretinsele cauze de incompatibilitate nu pot fi supuse cenzurii unei alte instanţe, cu atât mai mult cu cât ele au fost invocate în faţa instanţei de apel, care s-a pronunţat asupra lor, deoarece am fi în prezenţa unui «apel deghizat», ceea ce este inadmisibil", arată judecătorul Dan Lupaşcu în motivarea deciziei sale de admitere a contestaţiei în anulare a lui Dan Voiculescu.
Magistratul subliniază că există multiple elemente pentru a conchide că este rezonabilă suspiciunea lui Dan Voiculescu "în sensul afectării imparţialităţii judecătorilor care au judecat cauza în apel".
"Temerea contestatorului este justificată în mod obiectiv de comportamentul instanţei de apel. (…) Nu este vorba despre o acţiune singulară, un act izolat, ci o conduită procesuală manifestată pe parcursul termenelor de judecată din 1 iulie 2014, 7 iulie 2014, 4 august 2014 şi 5 august 2014, constând în adoptarea unor soluţii/măsuri care au generat neîncredere în obiectivitatea instanţei", concluzionează judecătorul Curţii de Apel Bucureşti.
Pe de altă parte, judecătoarele Isabelle Tocan şi Corina Cornelia Dăescu au decis că solicitarea lui Dan Voiculescu trebuie respinsă, astfel că a fost luată, cu majoritate de voturi, această hotărâre.
"Dreptul de acces la instanță ar fi iluzoriu dacă sistemele judiciare naționale ar permite ca o hotărâre judecătorească obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți. (…) Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei, asigurându-se într-o cât mai mare măsură un just echilibru între interesele relevante", motivează cele două judecătoare decizia.
Judecătoarele Curţii de Apel Bucureşti adaugă faptul că o hotărâre definitivă, ce se prezumă a fi legală și temeinică, poate fi desființată doar "în situații excepționale", dacă există motive ce nu au fost avute în vedere de instanțele de judecată în procedura anterioară, motive ce derivă din modificarea situației de fapt, erori de procedură sau de judecată.
"Apreciem că orice aspect care a fost pus în discuția instanței de apel și cu privire la care aceasta s-a pronunțat în mod definitiv este o chestiune intrată în autoritate de lucru judecat și nu poate fi invocat ca motiv de admitere a contestației în anulare, formulată în fața unui alt complet de la aceeași instanță, întrucât «simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare» (Mitrea c. României, Urbanovici c. României). Apreciem că legiuitorul a pornit de la prezumția legalității soluțiilor pronunțate de toți judecătorii care soluționează calea ordinară de atac, iar erorile acestora de judecată pot fi cenzurate doar de o instanță superioară, de control judiciar (recurs în casație)", motivează judecătoarele.
Citește și: CSM îi apără pe judecătorii care l-au condamnat pe Voiculescu în dosarul ICA
În 6 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti i-a respins contestaţia în anulare lui Dan Voiculescu. Astfel, omul de afaceri a rămas cu pedeapsa de 10 ani de închisoare primită în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Decizia magistraților este definitivă.
Hotărârea a fost luată de un complet de divergenţă alcătuit din judecătorii Dan Lupaşcu, Isabelle Tocan şi Corina Cornelia Dăescu. În decembrie 2014, Lupaşcu şi Tocan nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii privind contestaţia, astfel că a fost format completul de trei, pentru o hotărâre definitivă în acest caz.
Dacă ar fi fost admisă contestaţia, judecătorii puteau decide eliberarea lui Voiculescu şi rejudecarea apelului din dosarul ICA.
În 8 august 2014, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
