Klaus Iohannis, preşedinte României, a declarat, vineri, după summitul de vară al Consiliului European de la Bruxelles, că premierul David Cameron a făcut o prezentare a preocupărilor Guvernului britanic în perspectiva viitorului referendum şi a reamintit că România consideră că trebuie identificate soluţii la aceste preocupări, cu respectarea principiilor şi valorilor europene.
În 11 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu premierul britanic David Cameron, la Bruxelles, în marja summit-ului UE-CELAC, în perspectiva viitorului referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană.
"Prim-ministrul britanic mi-a prezentat obiectivele pe care le urmăreşte în acest proces. Acestea se referă, în principal, la creşterea legitimităţii democratice a Uniunii, în primul rând la acordarea de puteri sporite parlamentelor naţionale, consolidarea competitivităţii Uniunii Europene, asigurarea echilibrului între statele membre al zonei euro şi cele din afara zonei euro, precum şi la libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi limitarea accesului la beneficiul social pentru aceştia. Eu am susţinut că locul Regatului Unit este clar în interiorul Uniunii Europene. O eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar rezulta într-o slăbire, pe de-o parte, a Uniunii Europene, pe de cealaltă parte, a Marii Britanii. Nu poate fi, după părerea mea – şi acest lucrul l-am subliniat foarte clar -, nu poate fi pus în discuţie dreptul fundamental la libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană. Este libertatea de mişcare a forţei de muncă, unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene, şi am subliniat că asigurarea egalităţii de tratament între toţi cetăţenii Uniunii Europene este fundamentală şi trebuie garantată. Am subliniat, de asemenea, faptul că, în analiza noastră, soluţiile care să răspundă preocupărilor britanice nu reclamă schimbări în tratatele Uniunii", a precizat Iohannis.
Şeful statului a mai spus, răspunzând unei întrebări, că discuţia nu a fost centrată pe cetăţenii români sau originari din România în această chestiune, însă s-a discutat destul de mult pe tema acestui drept fundamental al liberei circulaţii a forţei de muncă în UE. Preşedintele a adăugat că a constatat "cu bucurie" şi a subliniat acest lucru, că David Cameron "a venit din proprie iniţiativă cu afirmaţia de acceptare a dreptului la liberă circulaţie a persoanelor în cadrul Uniunii Europene, fiind preocupat (…) de partea financiară, de beneficii sociale".
"Nu este simplu, nu a spus nimeni că este simplu, dar, după părerea mea, în acest mod putem să rezolvăm problema fiindcă aţi văzut şi în Italia, şi în Germania şi, sigur, în Marea Britanie, problema fundamentală nu a fost că românii s-au dus acolo să muncească. Acesta e un lucru care a fost acceptat tacit de ţările respective şi eu mi-am permis de fiecare dată în relaţia bilaterală să subliniez că pentru România este oarecum o pierdere că forţa de muncă calificată merge în altă parte şi munceşte acolo, dar nu asta a fost problema. Ci problema a fost că sunt, totuşi, oameni care merg acolo pentru a beneficia de anumite drepturi sociale, mai exact de ajutor de şomaj, fără să fi muncit în ţara respectivă. Sigur, tratatele Uniunii spun că toţi cetăţenii trebuie trataţi egal şi, dacă cetăţenii originari din acea ţară beneficiază de ajutor de şomaj, atunci au fost unii care au speculat exact acest lucru şi s-au dus pentru ajutorul de şomaj acolo. Lucru care deranjează şi politic şi p]utem să înţelegem acest lucru. Dar nu vreau ca din acest motiv, fiindcă unii beneficiază poate un pic pe nedrept de anumite beneficii sociale, să punem sub semnul întrebării dreptul la liberă circulaţie a forţei de muncă", a mai spus Klaus Iohannis.
Potrivit preşedintelui, "nu este chiar aşa simplu tocmai datorită principiului tratamentului egal". "Dacă vorbim de o ţară X, nu vreau să nominalizez acum, unde şi la noi, de exemplu, cine intră în şomaj are dreptul la o alocaţie de şomaj. Ei nu vor să dea, de fapt, această alocaţie decât celor care au muncit deja o anumită perioadă de timp în ţara respectivă, ori asta introduce o inegalitate în tratament. Deci, aici e problema juridică", a explicat el, după întrevederea din 11 iunie cu liderul britanic.
