Președintele Klaus Iohannis a precizat, marți seara, la Strasbourg, că Legea grațierii nu este soluția pentru supraaglomerarea din închisori. Mai mult, șeful statului a explicat că România are un termen de aproximativ 18 luni pentru a elabora un pachet de măsuri pentru a evita sancțiunile de la CEDO.
Șeful statului a mai spus că a discutat cu președintele CEDO, președintele Comisiei de la Veneția și secretarul general al Consiliului Europei despre proiectele privind amnistia și grațierea., astfel că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi a CEDO de 80 de milioane de euro cu privire la situația din închisorile din România
„Nu poate fi vorba despre 80 de milioane (n.r – amendă de la CEDO, pentru supraaglomerarea din închisori). Nu poate fi aplicat așa ceva la România. Nu știe nimeni câți deținuți au dreptul la o compensație. Haideți să vedem ce dorește CEDO de la noi, să elaborăm un pachet serios pentru România”, a spus președintele Iohannis, la Strasbourg.
În ceea ce privește referendumul care vizează OUG privind grațierea și modificarea codului penal, șeful statului a precizat: „Chestiunea cu referendumul se referă la o chestiune politică și la o abordare politică”.
Citește și: Nici o guvernare nu a vrut să rezolve problema închisorilor. România stă sub amenințarea unei amenzi de 80 de milioane de euro pentru condițiile de detenție
România stă sub amenințarea unei amenzi de circa 80 de milioane de euro pe an dacă va fi emisă o decizie-pilot a CEDO în privința condițiilor din închisori. Deocamdată, Guvernul Cioloș a obținut o amânare cu o promisiune care pare tot mai greu de îndeplinit.
Președintele a continuat afirmând că grațierea nu reprezintă soluția oamenilor din închisori, ci „o mică parte din pachetul de soluții. Potrivit șefului statului, România va avea un termen de aproximativ 18 luni pentru a elabora un set de măsuri.
„CEDO reprezintă o soluție tehnică. Grațierea nu este soluția. Poate fi o parte mică din pachetul de soluții. La noi acasă, problema s-a pus total greșit. S-a mers pe scoaterea unei teme din context și ambalarea într-un mod care mi se pare nepotrivit. Grațierea nu poate fi făcută pentru politicieni. Trebuie făcută pentru cei din închisori, nu pentru cei care stau în Parlament”, a continuat Klaus Iohannis.
În ceea ce privește declarațiile făcute, luni seara, de Liviu Dragnea, care a anunțat că va iniția două referendumuri în primăvară – unul privind imunitatea parlamentarilor, un altul privind redefinirea familiei în Constituție, Klaus Iohannis a precizat: „Anunță președintele referendum și toată lumea sare că vor și ei referendum”. În plus, șeful statului a spus că exclude să fie trei referendumuri în primăvară.
„Evident că am un plan B, dar nu vi-l spun astăzi”, a răspuns Klaus Iohannis, întrebat ce va face dacă Legea grațierii ar intra în vigoare.
Citiți și: În replică la referendumul pe care l-a anunțat Klaus Iohannis, PSD vrea să facă două referendumuri – unul pe tema familiei, altul pe tema imunității demnitarilor
Bugetul SRI
În ceea ce privește revizuirea bugetului pentru anul 2017, președintele a atras atenția că așteaptă cu atenție să vadă bugetele instituțiilor care se ocupă cu securitatea națională.
„Aștept să avem un proiect de buget. Aparent am avut unul, însă acum sunt discuții. Pentru mine, vă spun sigur, este extrem de important un buget pentru securitatea națională. O să mă uit foarte foarte atent. Indiferent de jocurile politice, cu securitatea națională nu are voie să se joace nimeni. Am face o mare, mare eroare să reducem bugetele pe toate instituțiile care se ocupă cu securitatea națională”, a mai spus Klaus Iohannis.
Precizările au venit după ce șeful PSD, Liviu Dragnea a declarat, luni seară, că și el, și premierul Sorin Grindeanu sunt nemulțumiți de mărirea bugetului SRI pe anul 2017, în raport cu nivelul din 2016.
Surse oficiale precizau, marți, pentru News.ro, că președintele Klaus Iohannis va cere președintelui Curţii Europene pentru Drepturile Omului, un punct de vedere pe tema graţierii şi a modificărilor pe care Guvernul intenţionează să le aducă legislaţiei penale.
Miercuri, șeful statului se va întâlni cu președintele CEDO, la Strasbourg. Potrivit surselor citate, în cadrul întâlnirii, Klaus Iohannis va cere un „punct de vedere clar” cu privire la OUG-urile pe tema graţierii şi modificării legislaţiei penale, în condiţiile în care majoritatea parlamentară invocă decizii ale CEDO pentru a promova aceste acte. Astfel, preşedintele ar dori să obţină, prin consilierii săi, şi informaţii de la CEDO cu privire la decizia pilot de sancţionare a României în cazul condiţiilor din penitenciare.
Tot marți, președintele a demarat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa pe tema amnistiei şi a legii graţierii. În acest sens, Klaus Iohannis a transmis o scrisoare președinților celor două Camere solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menționată. Referitor la declanșarea unui referendum național a fost informat și prim-ministrul României, Sorin Mihai Grindeanu.
„În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată”, se arată în textul scrisorii transmise lui Liviu Dragnea şi lui Călin Popescu Tăriceanu.
Potrivit ANP, în perioada 2011-2016, au fost înregistrate 510 condamnări pronunțate de CEDO, prin care statul român a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro și 10.000 de franci elvețieni.
