UPDATE 11:15: Canada ar putea face concesii privind acordarea vizelor pentru români şi bulgari, dacă ajunge la un acord cu Belgia. Astfel, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de vize cetăţenii care au deja un istoric al călătoriilor pe teritoriul statului canadian, iar din decembrie 2017, niciun cetăţean nu va mai avea nevoie de viză pentru a se deplasa în acest stat.
“Am o veste bună. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord rezonabil cu partea canadiană. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de acordul comercial cu Canada”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a anunțat că Bucureștiul își va folosi dreptul de veto față de înţelegerea comercială Canada-UE (CETA) dacă țara noastră nu va obține de la autoritățile canadiene eliminarea vizelor pentru români din 2017.
Acordul Canada-UE ar urma să elimine tarifele vamale și să deschidă piețele între cele două părți. Documentul va fi discutat astăzi în cadrul Consiliului European, urmând ca o decizie să fie luată săptămâna viitoare, în cadrul unui summit UE-Canada programat la Bruxelles. Înainte de a pleca la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis a explicat că România își menține veto-ul față de acord. Țara noastră își va schimba punctul de vedere doar dacă Guvernul de la Ottawa acceptă o înțelegere „rezonabilă“ în privința vizelor pentru români, fără „condiții inacceptabile“. „Pentru noi este important să fie 2017, nu 2018, 2019 sau altceva“, a explicat șeful statului.
Citeşte şi: Premierul Belgiei, rezervat în privinţa şanselor ca UE să aprobe un acord economic cu statul Canada
După mai bine de 10 ani de negocieri privind ridicarea vizelor pentru Canada, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că Guvernul de la Ottawa va face concesii privind acordarea vizelor pentru români şi bulgari, dacă ajunge la un acord cu Belgia. Charles Michel, premierul belgian, a avertizat că este “neliniştit” în privinţa şanselor ca UE să aprobe Acordul Economic şi Comercial Global între UE şi Canada (CETA), blocat încă de Valonia.
Oferta Canadei
În acest fel, președintele a respins oferta părții canadiene: eliminarea graduală a vizelor, din 2017, pentru oamenii de afaceri și cei care au mai avut viză de Canada sau de SUA, apoi, conform unui calendar negociat, pentru toţi cetăţenii. Oferta a apărut după ce subiectul a fost abordat în cadrul unei vizite a premierului Dacian Cioloș la Ottawa, unde s-a întâlnit cu premierul canadian Justin Trudeau. Refuzul părții române fusese exprimat la reuniunea de marți a Consiliului Afaceri Generale (CAG) de către Cristian Bădilă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Același punct de vedere a fost exprimat și de Guvernul României, prin purtătorul de cuvânt Liviu Iolu.
O ofertă similară a primit și Bulgaria, singurul stat din UE, alături de România, ai cărui cetățeni mai au nevoie de vize pentru Canada. Diferența este că oferta pentru Sofia a fost făcută publică de autoritățile canadiene, în timp ce oferta pentru România nu.
Pe lângă România și Bulgaria, și Belgia amenință că își va folosi dreptul de veto împotriva acordului UE-Canada. Poziția Belgiei este determinată de opoziția Parlamentului din Valonia, dominat de socialiști, care consideră că multinaționalele primesc prea multe drepturi și piețele europene vor fi amenințate de exporturile canadiene. Conform Constituției proprii, Belgia are nevoie de acordul celor trei regiuni pentru a ratifica tratatul. La nivel european, dacă acordul nu conţine semnăturile tuturor statelor membre UE, este nul. De remarcat, în context, că înainte de poziția radicală a Valoniei autoritățile de la București nu au avut vreo opoziție.
Ce șanse are strategia României
Strategia a mai fost folosită de România în 2012, când delegația țării noastre a ținut în șah Serbia la negocierile din Consiliul Afaceri Generale (CAG), care a discutat acordarea statutului de candidat la aderare. România a refuzat în prima fază a negocierilor să dea undă verde Belgradului, cerând garanții pentru un tratament corect al minorității vlahe din Serbia. După negocieri, în concluziile CAG a fost anexată o declarație a Executivului UE prin care insista asupra protejării minorităților „ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE“.
Delegația română a fost condusă atunci de ministrul de Externe Cristian Diaconescu. Acesta crede că strategia actuală a părții române este adecvată situației. „Poziția este corectă. Nu există niciun fel de argument din partea statului canadian pentru a aplica dubla măsură. Rezerva României ar trebui menținută și sunt convins că se va ajunge la un compromis acceptabil pentru toate părțile. În niciun caz nu trebuie să renunțăm la această poziție, libera circulație este un principiu al UE. Dacă România ar ceda în acest moment, s-ar crea un precedent; de exemplu, Londra este interesată să discute despre libera circulație, un pas în spate ar putea fi folosit de Marea Britanie la negocierile cu UE“, a declarat Cristian Diaconescu pentru „România liberă“. Acesta atrage atenția însă asupra contextului negocierilor. „Mai degrabă discuția se poartă între Canada și Belgia, iar România și Bulgaria sunt ținute la mijloc pentru a nu particulariza problema valonă“, crede fostul ministru de Externe.
La rândul său, europarlamentara Renate Weber (grup ALDE) afirmă că, de fapt, înţelegerea între noi și canadieni este deja făcută. „Problema este că premierul Justin Trudeau a decis să o condiţioneze de data aceasta de semnarea întregului acord CETA. Deci acum este așteptată decizia valonilor, pentru că ei sunt cei care blochează, de fapt, în acest moment. Din momentul în care s-ar debloca, atunci cred că și înţelegerea pe care o avem noi cu partea canadiană va deveni publică și România cu siguranţă va sprijini acest acord“, a menţionat Renate Weber.
ACORD.Ce înseamnă CETA
CETA („Comprehensive Economic and Trade Agreement“) a fost gândit ca o nouă bază a relaţiilor economice UE-Canada. Eliminarea taxelor vamale și a altor bariere comerciale ar trebui să fie în folosul economic al ambelor părţi. Negocierile CETA au avut loc între 2009 și 2014.
