Parlamentarii au votat, marți, în unanimitate, cu 248 de voturi, Legea conversiei creditelor din franci elvețieni în lei. Actul normativ va pleca la promulgare, la președintele Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
Comisiile juridică şi de buget ale Camerei Deputaţilor au aprobat, luni, eliminarea plafonului de 250.000 de franci elveţieni din legea privind conversia creditelor, după rediscutarea făcută la solicitarea PSD şi au adăugat prevederi care să clarifice procedura de conversie a acestor credite.
PSD a solicitat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, rediscutarea acestui proiect, pentru eliminarea plafonului de 250.000 de franci elveţieni. După discuţii de aproximativ 20 de minute, Comisiile reunite de buget şi juridică au decis eliminarea acestui plafon, dar şi introducerea unor amendamente care să clarifice procedura de conversie.
Mugur Isărescu: Riscul de țară nu depinde exclusiv de indicatorii macroeconomici
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a precizat, marți, că riscul de țară al României poate fi influențat în mod negativ de măsuri care subminează disciplina contractuală, disciplina de plată sau disciplina financiară, însă legătura dintre rating și costul de finanțare al statului nu este suficient de bine explicată publicului larg din România, potrivit Agerpres.
„Riscul de țară nu depinde exclusiv de indicatorii macroeconomici. El înglobează multe imponderabile cum ar fi respectul de care se bucură societatea, principii fundamentale ale statului de drept și ale economiei de piață. Prin urmare, este de așteptat ca o astfel de evaluare să fie negativ influențată de măsuri care subminează disciplina contractuală, disciplina de plată, disciplina financiară, disciplinele esențiale după care funcționează economia de piață și care pun sub semnul întrebării echilibrele macroeconomice obținut cu eforturi substanțiale”, a spus guvernatorul BNR în cadrul unei conferințe referitoare la riscul de țară.
El a făcut referire, în acest context, la inițiativele legislative cu impact asupra sistemului financiar, cum ar fi Legea privind darea în plată și Legea conversiei creditelor în franci elvețieni. Potrivit guvernatorului, legătura dintre rating și costurile de finanțare ale statului și ale tuturor întreprinderilor este prea puțin cunoscută de către public.
„În mod cert, instituții precum cele organizatoare ale conferinței de astăzi (Coface și un cotidian financiar — n.r.) sunt bine poziționate pentru a aduce în atenția opiniei publice aceste amănunte. Un 0,1 — 0,2 puncte procentuale la costul de finanțare al României înseamnă zeci și sute de milioane de euro economisiți sau plătiți în plus. Depinde numai de anumite istituții ale statului, dar și de oamenii pieței a face conștient consumatorul român, și pe cel care se bucură de un avantaj de moment, de costurile asociate unor demersuri populiste”, a subliniat guvernatorul BNR.
Șeful băncii centrale a menționat că este important ca mesajele referitoare la stabilitate financiară, sustenabilitate economică, să ajungă la publicul larg. „Este important ca mesajele să treacă dincolo de cercul restrâns al experților. Discutăm aici (în conferințe—n.r.) și pe alte canale media este vorba de altceva. Este o problemă de rating: ce îi preocupă pe oamenii din această țară. Nu este ușor să treci sticla cu lucruri care sunt plicticoase pentru populație. Nu putem să acuzăm la infinit lipsa educației financiare pentru că ne acuzăm pe noi, dacă nu putem să spargem acest cerc vicios”, a mai spus Isărescu.
El a reiterat faptul că România se află în cea mai bună situație macroeconomică din ultimii 26 de ani, însă și riscurile sunt numeroase și mari.
„Suntem într-o situație macroeconomică foarte bună. Niciodată în 26 de ani nu am fost într-o situație atât de bună, dar nu au existat nici atâtea riscuri. Și nu este vorba de riscuri mici, ci de riscuri mari. Am mai trăit populisme și în anii 90, dar atunci eram jos. Când cazi de sus, riscul este mai mare”, a mai spus guvernatorul BNR.
În aceste condiții, reprezentantul Băncii Naționale consideră că prioritare sunt protejarea echilibrelor macroeconomice „ca pe ochii din cap”, pentru că orice ajustare ulterioară este dureroasă, stimularea potențialului de creștere economică, prin reforme structurale, și menținerea stabilității financiare. „Mecanismul financiar este extrem de complicat, de delicat, poate fi perturbat foarte rapid. Prin acest mecanism, economisirile se duc în investiții. Dacă cei care economisesc nu au încredere să își pună banii acolo unde trebuie, iar banii lor nu se duc unde trebuie (nu funcționează—n.r.). Nu s-a descoperit alternativă la acest mecanism”, a explicat Isărescu.
Legea conversiei creditelor din franci
Potrivit unui amendament introdus la solicitarea deputatului Ana Birchall, conversia creditelor va fi făcută printr-un act adiţional la contract, iar băncile nu vor avea posibilitatea de a refuza clienţilor această solicitare. Băncile vor putea însă ataca în instanţă actul.
Proiectul adoptat de Parlament prevede conversia creditelor ipotecare în franci elveţieni la cursul de schimb al BNR valabil la data încheierii contractului. Deşi în comisiile de la Camera Deputaţilor se adoptaseră amendamente care stabileau că doar persoanele fizice al căror grad de indatorare depăşeşte 50% din venitul lunar vor putea să facă conversia creditelor în franci la cursul istoric, iar conversia se va aplica doar până la pragul de 250.000 de franci elveţieni, în cele din urmă aceste prevederi au fost eliminate.
Deprecierea leului faţă de francul elveţian, după 2007-2008, a făcut tot mai dificil pentru împrumutaţii dependenţi de veniturile în lei să îşi plătească ratele la credite, mai ales în cazul celor ipotecare. La cursul Băncii Naţionale a României (BNR), un franc elveţian valora în jur de 1,9-2 lei în 2007 şi 2,2-2,4 lei în 2008. În prezent, nivelul francului este de două ori mai mare decât valoarea la care s-au acordat creditele.
Creditele ipotecare contractate de persoane fizice reprezintă cea mai mare parte a împrumuturilor în franci elveţieni. Datele Băncii Naţionale a României arată că raportul mediu între rate şi venituri pentru împrumutaţii ipotecari în franci elveţieni este ridicat, de 60%, iar 12,9% din creditele ipotecare în franci erau neperformante la sfârşitul lui 2015.
Discuţiile din România referitoare la conversia acestor credite au loc de mai mult timp. Potrivit BNR, conversia tuturor împrumuturilor în franci elveţieni la cursul de la data acordării va costa sectorul bancar 2,4 miliarde de lei (540 milioane euro). Suma este echivalentă cu aproximativ 50% din profitul net anual din 2016, bazat pe datele aferente primului semestru.
Conform datelor BNR, la sfârşitul lunii august, în sectorul bancar românesc existau împrumuturi în franci elveţieni echivalente cu 4,7 miliarde de lei, resoectiv 4,2% din totalul creditelor contractate de populaţie pentru locuinţe. Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.
În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR. Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.
Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.
“Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.
Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma discutată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro de pe piaţă, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.
Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie şi arată că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari. În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.
