11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportLegea dării în plată: propunerile făcute de BNR Parlamentului

Legea dării în plată: propunerile făcute de BNR Parlamentului

Parlamentul a primit, vineri, scrisoarea cu propuneri făcute de Banca Naţională (BNR), privind Legea dării în plată. Astfel, BNR ar fi propus introducerea unui plafon de 150.000 de euro al valorii creditului, condiţia ca locuinţa să fie locuită de persoana care a luat împrumutul, legea să nu fie retroactivă, iar ratele împrumuturilor să depăşească 65% din venit, potrivit unor surse apropiate Comisiei de Buget Finanţe din Stat, citate de HotNews.

Potrivit sursei citate, propunerile se întind pe 25 de pagini şi vizează mai multe detalii, ce ar urma să fie discutate marţi sau miercuri, într-o şedinţă comună cu reprezentanţii Comisiei Juridice.

Legea dării în plată “nu ar strica”, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

“Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoştinţă de nicio înţelegere între bănci. Credem că ce au anunţat unele bănci, în condiţiile în care legea va fi aprobată în forma actuală, mi se pare o reacţie normală la o propunere legislativă majoră. Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, şi nu la alte imobile sau terenuri, cred că nu ar strica. Pe de altă parte, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte bine ce am văzut în ultimele zile, în sensul că se vine cu informaţii corecte. Numai în Spania se găseşte o astfel de lege. România, însă, nu are o totdeauna tradiţie legislativă şi bancară să venim cu inovaţii. Această lege, aşa cum este în prezent, nu spune nimic despre garanţia pe care statul o dă prin programul Prima casă. Trebuie să ieşim din starea obsesivă că băncile se răzbună”, a spus Isărescu. 

Citeşte şi: Legea dării în plată: Cine pierde şi cine câştigă

Potrivit oficialului BNR, Legea dării în plată nu face neapărat dreptate între debitori şi bancă, iar instituţiile bancare îşi asumă riscuri enorme atunci când acordă credite din banii deponenţilor. 

“Reacţia băncilor la Legea dării în plată este o reacţie prudenţială şi normală şi nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, aşa cum am văzut că se discută prin presă. Odată pentru totdeauna trebuie să înţelegem cum funcţionează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenţi, iar la deponenţi nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceţi la bancă să cereţi să vă retrageţi banii la ora 3,00 şi banca întârzie cu explicaţii că are dificultăţi, atunci nu e bine. Băncile îşi asumă riscuri şi trebuie să aibă grijă de banii deponenţilor, bani pe care îi ia şi îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma să fie legiferat. Banca reacţionează dacă apar asemenea riscuri şi se gândeşte în ce condiţii poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care şi-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv şi ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni şi pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Este o reacţie absolut normală la o propunere legală care schimbă cadrul de acordare a creditului în România. Chiar iniţiatorii consideră că aceasta ar fi o derogare la noul Cod Civil”, a explicat Mugur Isărescu. 

“Este o reacţie prudenţială, o reacţie normală. Nu este şi nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, cum am văzut că se discută uneori prin presă, sau ca o ameninţare. Este o reacţie prudenţială normală. Este o reacţie normală la o propunere care schimbă cadrul de acordare a creditului în România”, a explicat Isărescu.

Citeşte şi:  Ce a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre legea dării în plată

Astfel, BNR a propus, vineri, schimbarea alin. 1,2 şi 3, din Art.3. Totodată, a propus introducerea unui nou articol destinat definirii noțiunilor, articolul 2, alin 1, cât şi introducerea unui nou alineat în cadrul articolului 3, prin care să se remedieze aspectele identificate anterior în Cererea de reexaminare, cu următorul conținut:
 “Art.3 alin.2 Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul Prima casă și reglementate prin Ordonanța de urgență a guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima casă, cu modificările și completările ulterioare”.De asemenea, a propus completarea condițiilor menționate la art. 4.

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri.

Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale şi ale executorului judecătoresc sau avocatului, după caz, vor fi suportate de debitor.

După comunicare deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Citeşte şi: Legea caselor date înapoi băncii: Bancherii cer președintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituțională

Proiectul de lege prevede că la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

 

 

Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă