În an electoral, Parlamentul și Guvernul au aprobat legi care vizează majorări de salarii, pensii sau ajutoare sociale. Acum, a venit nota de plată. Guvernul susține că a găsit fonduri, analiștii financiari pun la îndoială estimările Ministerului Finanțelor.
Guvernul Dacian Cioloș va aloca 2,3 miliarde de lei pentru finanțarea mai multor legi aprobate de Parlament, care presupun creșteri salariale sau cheltuieli de asistență socială, potrivit proiectului ordonanței de rectificare bugetară. Alte 870 de milioane de lei sunt alocate pentru finanțarea creșterilor salariale aprobate de Guvern pentru 2016. În schimb, Executivul va tăia din bugetele de la Transporturi, Agricultură, Cultură și Dezvoltare Regională.
Proiectul ordonanței de rectificare bugetară vizează menținerea deficitului bugetar pe anul 2016 la nivelul de 2,8% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor Publice. Potrivit proiectului, suplimentarea veniturilor este explicată de Guvern prin rezultatele economice de până în prezent, care ar permite României să aibă un produs intern brut de 757,0 miliarde lei, față de 746,6 miliarde lei cât s-a estimat inițial. Cea mai mare parte a banilor – 2,80 miliarde de lei va merge către asistența socială. Jumătate din acești bani sunt pentru drepturile de asistență socială, iar jumătate reprezintă subvenția pentru echilibrarea Bugetului asigurărilor sociale de stat.
Generozitate parlamentară
Foarte multe din actele normative bugetate au fost adoptate de Parlament. Astfel, au fost incluse 2,3 miliarde de lei pentru aplicarea măsurilor legislative adoptate de Parlament, fie că vorbim de salarii, pensii sau ajutoare sociale. De exemplu, legea prin care personalul didactic beneficiază de plata diferențelor salariale pentru perioada 2008-2011 fără a fi obținut aceste drepturi prin hotărâri judecătorești. Guvernul a trebuit să asigure finanțarea și pentru alte acte normative care vizează majorarea salariilor personalului din autoritățile publice la nivelul serviciilor parlamentare. De asemenea, Legislativul a votat proiecte care vizează pensiile militarilor sau pensiile de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi. Alte legi vizează creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social sau majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului.
Pe lângă preocuparea pentru alegători, parlamentarii s-au gândit și la colegii de Legislativ care au ieșit sau vor ieși la pensie. Sute de foşti parlamentari îşi vor încasa pensiile speciale începând din 1 august, o astfel de pensie ajungând la aproximativ 1.550 de lei pentru un mandat încheiat, 3.100 de lei pentru cei cu două mandate şi 4.600 de lei pentru cei cu trei. Fondurile alocate pentru 2016 în proiectul de rectificare bugetară sunt de 20 de milioane de lei. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în decembrie 2015 legea, după ce Parlamentul a respins cererea sa de reexaminare.
Oferta Guvernului
În paralel cu Parlamentul, și Guvernul a operat majorări salariale printr-o ordonanță de urgență aprobată în luna iunie. Aproximativ 650.000 de bugetari vor primi salarii majorate de la 1 august.
Întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017, impactul bugetar fiind de 870 de milioane pentru anul acesta. Anul viitor, impactul bugetar va fi de 2,6 miliarde lei.
Salariile cresc pentru 163.000 de persoane din sistemul sanitar, acest sector fiind declarat de Guvern prioritar în momentul elaborării şi adoptării ordonanţei. De prevederi vor beneficia aproximativ 280.000 de cadre didactice şi personal auxiliar din învăţământ. La Ministerul Apărării Naţionale sunt aproximativ 33.000 de beneficiari ai ordonanţei de urgenţă. În cazul personalului din aparatul propriu al ministerelor, eliminarea diferenţelor de salarizare se face prin acordarea a 70% din nivelul de salarizare al Secretariatului General al Guvernului.
Calculele Executivului, puse la îndoială
Socotelile Guvernului sunt, însă, puse la îndoială de analistul financiar Florin Câțu.
„Guvernul Cioloș a promis că nu va face nicio o creștere salarială fără reforma administrației publice, dar, acum, a mers pe vechea schemă a majorării salariilor în an electoral“, a comentat Câțu. El a identificat un limbaj dublu a Executivului. „Guvernul Cioloș s-a plâns că Parlamentul votează creșteri salariale și că nu are bani pentru a acoperi aceste cheltuieli. Însă, chiar Guvernul a operat creșteri salariale. Creșterea de la 1 august a salariilor bugetarilor a fost introdusă de Guvern prin ordonanță de urgență. Lipsește logica acestei secvențe“, susține Câțu. El consideră că întregul calcul guvernamental este viciat.
„Menținerea deficitului bugetar, anunțată de Guvern, se bazează pe ipoteza creșterii cheltuielilor, dar și a veniturilor. Însă, creșterea cheltuielilor este reală, în timp ce creșterea veniturilor este o estimare. Dacă Guvernul era îngrijorat de deficitul bugetar, ar fi trebuit să păstreze constant nivelul veniturilor. Așa, tu crești cheltuielile pe baza unei estimări optimiste privind veniturile. Veniturile sunt crescute din pix, cheltuielile sunt reale“, a explicat Câțu.
