UPDATE Soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului ce afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională, a decis, luni, Curtea Constituţională a României (CCR), care a admis astfel sesizarea depusă de 67 de deputaţi PDL.
Citeşte mai mult AICI.
Curtea Constituţională (CCR) are la dispoziţie temeiul legal prin care poate anula cele două acte normative cheie adoptate de Guvernul Ponta: ordonanţa de urgenţă prin care atribuţiile CCR au fost restrânse şi cea prin care s-a modificat Legea referendumului. Asta pentru că, în 2011, CCR a dat două decizii care arată că un text de lege declarat neconstituţional, copiat într-un act normativ ulterior (inclusiv ordonanţă de urgenţă), atrage după sine extinderea controlului Curţii şi asupra ultimului act şi declararea acestuia ca neconstituţional. În acelaşi timp, noul Avocat al Poporului, numit de USL, Valer Dorneanu, este acuzat că încalcă legea deoarece nu dă curs petiţiilor care i-au fost adresate pentru a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţele de urgenţă ale Guvernului Ponta.
Cum au ȋnceput abuzurile
La sfârşitul lunii iunie, majoritatea parlamentară a USL a modificat ȋn Camera Deputaţilor legea referendumului pentru demiterea preşedintelui, impunând demiterea acestuia cu cel puţin jumatate plus unu dintre cetăţenii care se prezintă la referendum (legea anterioară stabilea demiterea cu votul a jumatate plus dintre cetăţenii cu drept de vot ȋnscrişi pe listele electorale).
Acest proiect de lege adoptat de Camera deputaţilor a fost contestat la Curtea Constituţională, motiv pentru care USL a retras proiectul şi a dat o ordonanţă de urgenţă. De ce? Pentru că Ordonanţele de urgenţă pot fi atacate la Curtea Constituţională doar de Avocatul Poporului
Insă, pentru a se asigura că ordonanţa nu va fi atacată la Curte, premierul Victor Ponta l-a schimbat pe Avocatul Poportului, Gheorghe Iancu, cu adjunctul acestuia, Valer Dorneanu, dispus să execute ordinele USL. Dovada: Dorneanu nu a atacat această ordonanţa la Curte, deşi i-au cerut-o mii de cetăţeni
Inlocuirea avocatului este şi ea o decizie nelegală deoarece , potrivit legii, Avocatul Poporului nu poate fi demis decât dacă a ȋncălcat legea. Or , ȋn privinţa lui Iancu , Guvernul Ponta nu a produs nici o probă de nerespectarea legii, argument ȋn plus că schimbarea s-a produs pentru ca USDL să-şi asigure „loialitatea” Avocatului Poporului..
Astăzi, după ce se pronunţă asupra neconstituţionaliţii proiectului de lege de modificare a referendumului adoptat de Camera Deputatilor şi apoi retras pentru a se emite ordonanţa, Curtea Constituţională ȋşi poate extinde controlul de constitutionbalitate si asupra ordonanţei deoarece aceasta are acelaşi conţinut neconstituţional (poate lua ȋn discuţie proiectul de lege a referendumului adoptat in Camera Deputatilor , chiar dacă USL a renunţat la el). Acest lucru este statuat de două decizii ale Curţii Constituţionale din 2011.
Iată aceste decizii:
Decizia din decembrie 2011:”S-a stabilit competenţa Curţii Constituţionale de a-şi extinde controlul cu privire la textul care a preluat soluţia legislativă criticată în condiţiile în care a analizat şi a constatat neconstituţionalitatea textului legal abrogat cu care a fost sesizată.”
“De asemenea, decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a CCR obligă Curtea, în calitate de garant al supremaţiei Constituţiei, la o atitudine activă, în sensul eliminării dispoziţiei constatate ca fiind neconstituţională şi din actele normative succesive care au intervenit ulterior, indiferent dacă acestea sunt sau nu în vigoare la momentul soluţionării excepţiei”.
Citeşte şi CCR: Crin Antonescu, preşedinte interimar; procedura suspendării lui Băsescu a fost respectată
Mecanism identic la impunerea interdicţiei CCR de a controla constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului
Aceste două decizii pot fi aplicate şi pentru anularea, ca neconstituţională, inclusiv a ordonanţei care interzice Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului.
Si aici USL a procedat la fel: la ȋnceput a existat o hotărâre a Senatului de restrângere a atribuţiilor CCR ( care a fost atacată la Curtea Constituţională de PDL); a urmat retragerea şi ȋnlocuirea hotărârii cu o ordonanţă de urgenţă cu acelaşi text normativ , ce putea fi atacată doar de Avocatul Poporului. Numai că proiectul de hotărâre a fost atacat la Curtea Constituţională, şi odata cu declararea lui ca neconstituţional, devine neconstitutională şi ordonanţa de urgenţa ( ȋn care s-a copiat conţinutul hotârârii), tot ȋn baza celor două decizii de extindere a controlului Curţii, prezentate mai sus.
In plus, Curtea va lua ȋn discuţie şi faptul că o ordonanţa nu poate modifica o lege care asigură funcţionarea unei instituţii constituţionale.
Pe aceeasi logica, cu aceleasi argumente de neconstituţionalitate ar fi trebuit anulate si hotărârile Parlamentului prin care a fost demis, spre exemplu, Vasile Blaga. Preşedintele Senatului Vasile Blaga putea fi ȋnlocuit doar la propunerea grupului parlamentar care l-a propus pentru funcţie, aşa cum rezultă inclusiv dintr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale din 2005, când PSD a vrut să-l demită pe Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului. Aici, CCR n-a mai tinut cont de practica sa de pana acum. Poate si pentru ca daca ar fi constatat demiterea abuzivă a preşedintelui Senatului Vasile Blaga ar fi trebuit sa anuleze toate hotărârilor de la suspendarea presedintelui până la hotărârea de organizare a referendumului. Probabil, CCR nu a declarat abuziva schimbarea lui Vasile Blaga si din cauza presiunilor si ameninantarilor proferate de liderii USL, intre care ii amintim pe Crin Antonescu, Victor Ponta si pe minisitrul justitiei, Titus Corlatean.
Existaq si alte incalcari constitutionale care ar trebui analizate de CCR.
Spre exemplu, liderii USL au depus prima dată cererea de suspendare a preşedintelui ţării şi abia apoi au emis hotărârea de modificare a referendumului, impunȋnd astfel retroactiv un text legislativ, ceea ce nu este permis de Constituţie.
Ce neconstituţionalităţi controlează Curtea Constituţională
Potrivit anunţului de pe site-ul Curţii Constituţionale, ordinea de zi a CCR pentru perioada 9-10 iulie este următoarea:
1. “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, formulată de un număr de 67 deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal”;
2. “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr.24 din 3 iulie 2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului Vasile Blaga” şi “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr.24 din 3 iulie 2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului Vasile Blaga, formulată de 28 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal”;
3. “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din funcţia de preşedinte şi de membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din funcţia de preşedinte şi de membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, formulată de 58 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal”,
4. “Cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte şi Preşedintele României, pe de altă parte”;
5. “Constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României”;
6. “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, formulată de un număr de 71 deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal”;
7. “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, formulată de un număr de 26 senatori aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal”;
8. “Sesizare referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012 privind revocarea domnului Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului, formulată de un număr de 58 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal”.
