13.3 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăSportLovitură devastatoare pentru ANI

Lovitură devastatoare pentru ANI

Reţinerea lui Horia Georgescu loveşte puternic în imaginea Agenţiei Naţionale de Integritate, instituţie pe care a condus-o în ultimul timp şi care a fost lăudată în rapoartele Comisiei Europene.

Horia Georgescu, șeful Agenției Naționale de Integritate, a fost trimis cu cătușe în arestul Poliției Capitalei. Georgescu este acuzat de trei fapte de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, săvârșite în 2008-2009, pe vremea când era membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Procurorii DNA spun că în trei dosare de despăgubiri comisia din care a făcut parte și Horia Georgescu a aprobat despăgubiri de aproape 130 de milioane de euro, prejudiciul imputat fiind de 75 milioane de euro. Banii au fost luați de samsarii de bunuri imobiliare. Procurorii i-au inculpat pentru aceleași despăgubiri nelegale și pe ceilalți membri ai comisiei, printre care  deputatul PNL Theodor Nicolescu, fost vicepreședinte al comisiei la data săvârșirii faptelor (care nu poate fi reținut deoarece are imunitate), pe președintele Comisiei, Ingrid Zaarour, pe care o cercetează sub control judiciar deoarece are cancer în fază terminală. De asemenea, reținută va fi, spun surse judiciare, Ingrid Popa Mocanu. Mai sunt audiați și inculpați experții evaluatori, alte persoane, spun sursele „României libere“. La închiderea ediției, audierile erau în toi.

Scoaterea lui Horia Georgescu cu mâinile la spate, în cătușe, a afectat imaginea ANI

În  perioada 2008-2009, când a săvârșit infracțiunile, Horia Georgescu nu era șef al ANI, ci era consilierul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu. Mai apoi, a fost numit secretar general al ANI, iar din 2012 este șeful ANI, unde a avut o activitate lăudată de toate instituțiile europene. Rezultatele ANI din România erau date drept exemplu pentru țările europene, instituția fiind luată ca  model de combatere a conflictului de interese și a stărilor de incompatibilitate a funcționarilor publici, aleșilor, demnitarilor, magistraților.

În aceste condiţii, încătuşarea lui Horia Georgescu a dat o lovitură imaginii instituției, spun specialiștii consultați de „România liberă“.

Prejudiciul mare, de 75 de milioane de euro, impune arestarea

Potrivit legii penale, pentru abuzul în serviciu cu consecințe deosebit de grave se impune arestarea preventivă. Prejudiciu se consideră nu doar supraevaluarea de 75 de milioane de euro, ci și valoarea totală a despăgubirilor de aproape 130 de milioane de euro doar în trei dosare de despăgubiri.

Mai mult, fiind vorba de multe persoane implicate, unele dintre ele neaudiate încă, lăsarea în libertate a unora dintre inculpați, fără vreo măsură restrictivă, poate duce la alterarea declarațiilor, a probelor.

Abuzul în serviciu cu consecințe deosebit de grave nu este o simplă neglijență în serviciu, ci o infracțiune complicată, ce  atrage după sine și faptul că autorul știa că nu respectă legea.

Cum trebuia respectată legea stabilirii despăgubirilor

Concret, membrii comsiei de stabilire a despăgubirilor din care făcea parte și  Georgescu Horia, a aprobat rapoartele supraevaluate, întocmite de experții evaluatori, în  trei dosare. Supraevaluarea s-a făcut prin  nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, a legii privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate.

 Valoarea totală la care au fost evaluate  bunurile imobile supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 euro (467.448.907 lei ).

 Potrivit legii, evaluarea se stabilește purtând corespondențe cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenții imobiliare despre bunuri imobiliare similar, se face o medie și se stabilește valoarea de piață.

 Experții evaluatori nu au făcut aceste demersuri în cele trei dosare, spun procurorii DNA, iar în lipsa acestor corespondențe din dosar membrii comisiei de stabilire a despăgubirilor de la ANRP, între care și Horia Georgescu,  ar fi fost obligați să respingă propunerile de despăgubire ale evaluatorilor.

În două dosare, experții evaluatori desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, „comparabile“, anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare, spun procurorii DNA.

Concluzionând, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care a făcut parte și Horia Georgescu, a emis, în cazul celor trei dosare, titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile legale (art. 10, alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro.

Cine a beneficiat de plusul de 75 milioane de euro restituit abuziv

Posesorii bunurilor imobiliare care au depus cele trei dosare  în care s-au aprobat despăgubiri uriașe sunt:

1. Mircea Adrian Victor Borțică  și Anca Valentina Borțică, pentru bunul imobiliar în suprafaţă de 55.390 metri pătraţi, situat în Bucureşti, şoseaua Olteniţei.

2. Tudor Constantin, care  a cesionat bunul imobiliar, cu titlu gratuit, fiului său, Aurel Constantin la 7.01.2008. Fiul a solicitat soluționarea cu celeritate a dosarului motivând „starea de sănătate foarte șubredă“ a tatălui său.

3. Matilda Oloșuteanu și Elena Ghețu, care au cerut despăgubiri pentru  21 hectare  în Cernica. Cele două au cedat drepturile litigioase  samsarului Valentin Vișoiu, arestat la domiciliu pentru că a dat mită fostului primar din Pitești, Tudor Pendiuc Vișoiu, a cumpărat dreptul litigios cu 2.713.500 euro. Terenul a fost supraevaluat la 375.050.942 RON.

La rândul său, Vișoiu a transmis o cotă de 12% lui Gheorghe Adrian Manole și 17% lui Florin Șerban. Vișoiu și-a păstrat  71% din teren.

Reamintim că Valentin Vişoiu a fost implicat şi în dosarul despăgubirilor în care a fost trimisă în judecată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica. Vişoiu a preluat o parte din terenul pentru care a cerut despăgubiri Gheorghe Stelian şi ar fi primit 7 milioane de euro de la ANRP.

Cine a sesizat DNA

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor.

În urma unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Cum se desfășura o ședință la Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor

La data de 11 martie 2010, la sediul ANRP a fost o ședință a Comisiei în care au fost supuse aprobării un număr de 598 de dosare, pentru avizarea procedurii de emitere a titlurilor de despăgubire și 492 de dosare aprobate pentru a fi transmise către experții evaluatori. Din acea comisie, făceau parte Crinuța Dumitran (arestată cu Alina Bica), Sergiu Diacomatu (denunțător), Cătălin Florin Teodorescu (inculpat în dosarul Bica), Remus Virgil Baciu (condamnat într-un alt dosar ANRP, inculpat și în dosarul Bica), Attila Marko (refugiat in Ungaria, inculpat în dosarul Bica), Lăcrămioara Alexandru (inculpată în dosarul Bica), Garofița Haita (reprezentantă a Ministerului Finanțelor Publice), Rodica Constantinovici (reprezentantă a Ministerului Justiției) și Horia Georgescu (secretar general al ANI).

Anul trecut, în plin scandal Bica, Horia Georgescu ne-a relatat cum se desfășurau ședințele la Comisie.

Potrivit relatărilor lui Horia Georgescu, „veneau tancuri de dosare la o singură ședință. Verificam expertizele făcute de experții evaluatori anume desemnați și acreditați de ANEVAR. Eu, ca membru în Comisie, nu aveam posibilitatea de a verifica dacă expertul evaluator, acreditat potrivit legii, a făcut bine sau nu expertiza sau evaluarea, pentru că eu, ca membru al Comisiei, nu mă duceam să verific cum arată terenul, dacă există terenul, dacă au existat actele. Sunt niște persoane cu profesii liberale, avizate potrivit legii. Eu, ca membru, verificam doar dacă există toate actele la dosar pentru despăgubiri, potrivit legii. Acesta era rolul nostru în Comisie“.

România Liberă a relatat de mai multe ori despre neregulile de la ANRP .

Potrivit unui raport de audiat aflat în posesia „României libere“, neregulile pornesc de la  ordinea de selectare a dosarelor de retrocedare. Astfel, un mare număr de cereri de restituire au fost soluţionate cu prioritate, fără ca la dosare să fie ataşate şi documentele care să dovedească „situaţia excepţională“ în care se află solicitantul, sau au fost ataşate documente diverse de la adeverinţe emise de medicul de familie până la rapoarte medicale (fără a exista un regulament în acest sens).

De asemenea, raportul de audit a mai scos la iveală faptul că a existat un tratament inechitabil şi în ceea ce priveşte plata despăgubirilor pentru foştii proprietari. Astfel, plata nu s-a făcut cronologic, în ordinea emiterii titlurilor de plată, fiind identificate cazuri în care banii s-au dat în aceeaşi zi în care a fost emis titlul şi cazuri în care banii s-au plătit după doi ani de la emiterea actelor.

Probleme au fost şi în ceea ce priveşte persoanele care au încasat despăgubirile datorate foştilor proprietari. Astfel, au existat terţe persoane, împuternicite, care nu ar fi avut dreptul să încaseze banii.

Scandaluri răsunătoare la vârful ANRP

În mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu instituţia a fost condusă de Ingrid Zaaraour despre care s-a spus că ar fi protejata fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu. Sub semnătura sibiencei-libaneze a fost retrocedat Muzeul Brukenthal şi castelul Bran. Trebuie precizat că Ingrid Zaaraour s-a ocupat, anterior numirii la ANRP de mai multe dosare de retrocedare, în calitate de avocat al unor case de avocatură cu activitate controversată.

În urma unei inspecţii făcute de Curtea de Conturi  la ANRP s-a constatat că în 2008, în mandatul lui Ingrid Zaaraour, au fost făcute evaluări după bunul plac şi s-au emis titluri de despăgubire în lipsa actelor doveditoare ale dreptului de proprietate sau a calităţii de moştenitor a fostului proprietar care au adus prejudicii de milioane de euro statului.  Raportul Curţii de Conturi a stabilit că, în urma evaluărilor neconforme s-au efectuat plăţi în valoare totală de 1.453.300 lei, iar în urma acordării de despăgubiri unor persoane care nu deţineau acte prin care să ateste că au fost proprietari, prejudiciile au ajuns la peste 9 milioane de lei.

Ingrid Zaaraour a câştigat în 2008 aproape 400.000 lei în calitate de şefă a ANRP şi de membră în CA al Fondului Proprietatea.

Următorul preşedinte al ANRP a fost Ancuţa Opre care înainte fusese subalterna Mihaelei Geoană la Fundaţia Crucea Roşie, iar apoi consiliera personală a lui Mircea Geoană. Din 2009 încoace, Opre e membru supleant al Consiliului Director al Agenţiei Naţionale de Integritate.

Ciudat e că Ancuţa Opre încalcă tocmai regulile a căror respectare ANI e pusă să le vegheze. Astfel, din declaraţiile de avere lipseşte cu desăvârşire orice referire la leafa consistentă din perioada cât a fost preşedinta ANRP.

În perioada 2009-2011 ANRP a fost condusă de Crinuţa Dumitrean, fostă “Miss Bistriţa“. Oficial, aceasta a părăsit ANRP onorabil, dându-şi demisia în octombrie 2011. Ea a fost înlocuită de Dorina Danielescu, care a fost între anii 2004 şi 2009 la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Ploieşti. Numirea unui procuror în locul domnişoarei Crinuţa Dumitrean a reprezentat la acel moment un indiciu că restituirea proprietăţilor scăpase de sub control şi trebuia să vină cineva să facă curăţenie. La două săptămâni după demisie, Crinuţa Dumitrean a intrat în vizorul DNA în calitate de făptuitor, în dosarul în care unul din vicepreşedinţii ANRP, Cătălin Baciu, fusese arestat pentru luare de mită cu doar o lună înainte. Acum ANRP e condus de George Băeșu.

Proprietăţi restituite pe şpagă

În august 2011, vicepreşedintele ANRP Remus Virgil Baciu a fost arestat pentru trafic de influenţă, fiindcă ar fi primit peste 400.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire a unor foşti proprietari de imobile naţionalizate.

Ultimul mare scandal este cel în care a fost arestată și trimisă în judecată Alina Bica, fostă șefă a DIICOT și fostă membră a Comisiei de despăgubiri pe când era secretar de stat la Justiție. Alături de ea au fost arestate mai multe persoane, între care și Crinuța Dumitrean, fostă președintă ANRP. Unul dintre beneficiari, pe lângă Gheorghe Stelian, care a încasat 62 de milioane euro pe un teren, s-a aflat și Vișoiu, care atunci a încasat peste 7 milioane de euro. Din banii lui Vișoiu s-au dat și spăgi.

Cele mai citite

Marcel Ciolacu vrea să-i recompenseze pe elevii români care au performat la Concursul Internaţional “National Space Society – NASA Space Settlement Contest”

Premierul Marcel Ciolacu i-a felicitat pe elevii români premiaţi la Concursul Internaţional "National Space Society - NASA Space Settlement Contest", el afirmând că aceştia...

Marcel Ciolacu vrea să-i recompenseze pe elevii români care au performat la Concursul Internaţional “National Space Society – NASA Space Settlement Contest”

Premierul Marcel Ciolacu i-a felicitat pe elevii români premiaţi la Concursul Internaţional "National Space Society - NASA Space Settlement Contest", el afirmând că aceştia...

Premierul Ciolacu a convocat ședința de guvern la Timișoara, unde PNL a acceptat să susțină candidatul PSD

Ședința de guvern din ziua de joi, 25 aprilie 2024, se va desfășura la Timișoara, reiese din comunicatele transmise de Guvernul României. Programul oficial al...
Ultima oră
Pe aceeași temă