Ministrul Apărării Mihnea Motoc susține că scutul antirachetă de la Deveselu este o facilitate strict defensivă, „în deplină consonanță și respectă prevederile legislației internaționale”. În opinia sa, este vorba despre o măsură de creştere a securităţii proprii a României, dar şi a Europei, potrivit Mediafax.
„Această facilitate antibalistică de la Deveselu este în primul rând o măsură de creştere a securităţii proprii a României, dar şi a Europei în ultimă instaţă. Este o măsură care conferă protecţie pentru populaţii, forţe, teritorii. E vorba nu numai de România, ci şi de alţi aliaţi care sunt acoperiţi de această umbrelă antibalistică şi este vorba despre răspunsul la un pericol contemporan major, indiscutabil, acela al proliferării programelor de rachete balistice. Am spus în nenumărate rânduri că, din toate punctele de vedere, facilitatea de la Deveselu este strict defensivă, este în deplină consonanţă şi respectă prevederile legislaţiei internaţionale, este în acord cu arhitectura de securitate pe care NATO o afirmă şi o confirmă şi o reconfirmă de la summitul de la Lisabona până în prezent. Nu sunt lucruri necunoscute. Scutul nu are nicio legătură cu Rusia, nu este de natură să modifice, să afecteze în vreun fel ecuaţia strategică din zonă. Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilităţi ca un element ce ne transformă într-o ţintă e regretabil. Este evident că dacă ţinem cont de toate aceste precizări pe care le-am făcut în nenumărate rânduri este nefundamentat să existe o asemenea percepţie, dar dacă este să devenim ţintă pentru că ne consolidăm securitatea, cred că e preferabil să fim ţintă fără a ne consolida securitatea. Ar trebui notat aici din nou faptul că începând cu summitul de la Varşovia, facilitatea de la Deveselu este o parte a sistemului integrat al alianţei de apărare antirachete balistice, deci nu mai putem vorbi de ţinte izolate. Până la urmă problema ar trebui pusă în alţi parametri. Evident că trebuie să ne gândim şi o facem împreună cu partenerii şi cu aliaţii nostri la elemente de consolidare a protecţiei antiaeriene a facilităţii de la Deveselu, pentru că evident sunt semnale care ne dau de gândit şi trebuie să avem în vedere şi această dimensiune”, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc, într-un interviu acordat Mediafax.
Ministrul a vorbit și despre decizia Alianței Nord-Atlantice de a consolidat prezența militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinațională. În acest context, Mihnea Motoc a fost întrebat dacă Rusia reprezintă o ameninţare pentru NATO şi pentru România.
„În primul rând aş vedea ca important aici şi ca factor motivator al măsurilor privind constituirea unei prezenţe aliate avansate în sudul flancului estic, la Marea Neagră, despre care amintea din nou secretarul general al NATO săptămâna trecută, aş vedea aceste măsuri în relaţie cu ansamblul climatului de securitate din zona lărgită a Mării Negre, climat care este foarte deosebit faţă de cel pe care îl ştiam, îl vedeam până în 2014, climat care s-a schimbat, s-a deteriorat pe fondul unor acţiuni întreprinse de Rusia începând cu anexarea ilegală a Crimeei şi continuând cu instabilitatea care se înregistrează şi în prezent în estul Ucrainei, dar şi constând într-o acumulare militară evidentă în peninsula Crimeea, în Marea Neagră. Flota Mării Negre a Rusiei a sporit considerabil atât din punct de vedere al capabilităţilor navale cât şi al celor aeriene de sprijin. De asemenea, vedem că Marea Neagră, peninsula Crimeea devin un fel de platformă pentru proiectarea forţei la distanţă de către Rusia cu obiectiv principal Mediterana de Est. Deci nu există o consacrare doctrinară sau politică a faptului că Rusia constituie o ameninţare pentru alianţă, implicit nici pentru România, dar aceste măsuri sunt un răspuns la un mediu de securitate deteriorat pe fondul acţiunilor Rusiei. Aceasta nu înseamnă că suntem închişi faţă de perspectiva reluării dialogului cu Rusia. S-a consemnat foarte precis acest lucru şi la summitul de la Varşovia şi în reuniuni politice ulterioare. Este necesar să se întrunească o serie de condiţii pentru restabilirea acestui dialog la parametrii la care era înainte de 2014, condiţii care ţin de respectarea legalităţii internaţionale. Evident că nu ne raportăm nici noi, România, nici NATO la aceste fenomene strict militar, e vorba doar de un răspuns, o gestionare militară a situaţiei, ci evident rămâne extrem de important factorul politico-diplomatic, calea negocierilor, care sunt urmate în continuare”, a precizat ministrul.
Totodată, ministrul Apărării a fost întrebat dacă poate fi modificat scutul antirachetă de la Deveselu într-un sistem ofensiv, în cazul în care situația ar cere-o.
„Nu există niciun fel de plan în această direcţie. Această perspectivă nu poate fi luată în considerare din punct de vedere politic, nu poate fi luată în considerare din punct de vedere doctrinar şi nu este posibilă această convertire din punct de vedere tehnic, nu este posibilă transformarea destinaţiei rachetelor în momentul actual, acestea sunt speculaţii care nu au fundament”, a mai spus el.
