Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a asigurat statele NATO privind respectarea termenelor de operaţionalizare a sistemului de la Deveselu şi a precizat că România își va spori bugetul destinat apărării, potrivit unui comunicat al MApN.
De asemenea,Motoc a subliniat că România rămâne angajată în Afganistan prin menţinerea nivelului actual de trupe, în parametrii aprobaţi de CSAT. Totodată, au fost stabilite direcţiile viitoare de acţiune pentru domenii care au implicaţii largi în sfera securităţii şi apărării, precum "creşterea capacităţii naţionale de rezilienţă la provocările actuale de securitate, apărarea cibernetică, contracararea ameninţărilor hibride, apărarea împotriva rachetelor balistice şi adaptarea instituţională".
În cadrul reuniunii, statele membre au reconfirmat angajamentul privind alocarea resurselor bugetare necesare pentru apărare, în vederea consolidării capabilităţilor la dispoziţia NATO.
"În context, ministrul Mihnea Motoc a reiterat angajamentul autorităţilor române de creştere a alocaţiilor bugetare pentru apărare, în vederea atingerii ţintei de 2% din PIB începând cu anul 2017, ca bază solidă pentru procesul consolidării capabilităţilor naţionale de apărare. Referitor la declararea capabilităţii operaţionale iniţiale a Sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor antibalistice (NATO BMD) cu ocazia Summitului de la Varşovia, obiectiv important al României, ministrul apărării naţionale a asigurat statele aliate cu privire la respectarea termenelor de operaţionalizare a sistemului de la Deveselu, care facilitează dezvoltarea arhitecturii NATO BMD, conform obiectivului stabilit", menţionează comunicatul MApN.
Miniştrii apărării din statele NATO au abordat şi situaţia din Afganistan, discuţiile pe acest subiect evidenţiind, potrivit MApN, preocuparea pentru identificarea modalităţilor adecvate de adaptare a angajamentului NATO în această ţară. În ceea ce priveşte România, Mihnea Motoc a precizat că ţara noastră rămâne angajată în Afganistan prin menţinerea nivelului actual de trupe, în parametrii aprobaţi de CSAT.
"Urmare la solicitarea comună a Germaniei, Turciei şi Greciei, formulată în prima zi a reuniunii, a fost adoptată decizia ca autorităţile militare ale NATO să identifice modalităţi concrete de acţiune, inclusiv de cooperare cu Uniunea Europeană, pentru destructurarea reţelelor criminale de traficanţi din Marea Egee", se arată în comunicat.
Reuniunea de la Bruxelles s-a încheiat cu lucrările Comisiei NATO – Georgia în cadrul căreia, după cum precizează MApN, a fost abordat stadiul implementării Pachetului substanţial NATO – Georgia (PSM).
"Oficialul român, în calitate de reprezentant al statului care deţine rolul de Ambasadă NATO Punct de Contact la Tbilisi, a felicitat autorităţile georgiene pentru progresele obţinute în procesul de reformă şi contribuţia la asigurarea securităţii şi stabilităţii pe plan internaţional, prin participarea semnificativă la operaţiile Alianţei. Ministrul apărării naţionale a evidenţiat faptul că Georgia este cel mai important contributor non-NATO la misiunea aliată Resolute Support din Afganistan şi al doilea, per total, în cadrul misiunii. De asemenea, a subliniat importanţa continuării implementării PSM în ritm susţinut, reliefând contribuţia României la acest proiect", se mai arată în comunicatul MApN.
Aceeaşi sursă menţionează că, în perspectiva Summitului de la Varşovia, Mihnea Motoc a pledat pentru identificarea de noi modalităţi practice de intensificare a cooperării, în conformitate cu declaraţia miniştrilor de externe privind "politica uşilor deschise".
În partea a doua a zilei, ministrul Apărării Naţionale a participat la Reuniunea Coaliţiei internaţionale împotriva ISIL, condusă de SUA. Cu acest prilej, conform MApN, au fost analizate modalităţi de eficientizare a sprijinului acordat de coaliţie forţelor care combat ISIL în Irak şi Siria în vederea gestionării situaţiei de securitate din regiune, inclusiv pe termen lung.
