Ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, a fost audiată la DNA, în calitate de martor, în dosarul OUG 13

de Iulia Iancu , 15 februarie 2017 - stire actualizata la ora 16:44, 15 februarie 2017
Ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, a fost audiată la DNA, în calitate de martor, în dosarul OUG 13

UPDATE 14.15: Ministrul Graţiela Gavrilescu a părăsit sediul DNA, afirmând că a fost audiată doar în calitate de martor, în dosarul OUG 13, fără a face alte precizări referitoare la modul în care s-a desfăşurat audierea.

''Ce am avut de declarat, am declarat. Este o procedură (...) Am declarat în faţa autorităţilor competente'', a spus ministrul, la ieşirea de la DNA.

 


Ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, a fost audiată, miercuri, la Direcția Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiată de procurori. Gavrilescu a refuzat să facă declaraţii, la intrarea în instituţie. Grațiela Gavrilescu ar urma să fie audiată ca martor în dosarul OUG 13.

La finalul lunii ianuarie, Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi au depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind modul în care au fost adoptate acte normative pe tema justiţiei.

Dosarul a fost înregistrat la data de 24 ianuarie, în urma unei plângeri depuse de Mihai Polițeanu, și nu are legătură cu modul în care au fost adoptate și publicate, în noapea de 1 februarie, ordonanțele de urgență de grațiere și care modifică legile penale. Însă, potrivit procedurii penale, procurorul învestit cu ancheta, este obligat să analizeze toate împrejurările în care au fost elaborate, aprobate și publicate cele două ordonanțe de urgență

„Am depus plângere pentru modul în care au fost întocmite acele ordonațe și pentru că, prin conținutul lor, favorizau infractorii. Am despus plângerea după ce președintele Iohannis a fost la ședința de Guvern din 18 ianuarie. După acea ședință de guvern, ministrul Justiției a fost obligat să facă public conținutul ordonanțelor, iar din conținutul acestora am constatat căse face abuz  pentru favorizarea politicienilor care au probleme penale" ne-a declarat Mihai Polițeanu.

Noul Cod de Procedură Penală prevede începerea urmăririi penale „in rem" (pentru faptă) imediat ce se depune o plângere penală, iar primele acte procedurale sunt cele de strângere a unor înscrisuri de la instituții sau persoane, dacă acestea există. Documentele cerute de la Ministerul Justiției face parte din această procedură obligatorie de la începutul anchetei.

Precizări Ministerul Justiției:

 „În cursul zilei de ieri, 01 februarie 2017, Ministerul Justiției a primit solicitarea Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție – de a transmite, până la data de 02 februarie a.c., în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea și emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017, prin care au fost modificate și completate Legea nr.286/2009 privind Codul penal și Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și cu proiectul de lege adoptat de Guvernul României, pentru grațierea unor pedepse.

Prin aceeași adresă Direcția Națională Anticorupție a solicitat transmiterea documentelor – rezultate ca urmare a corespondenței interinstituționale și interne, scrise sau prin poștă electronică, cu privire la cele două acte normative menționate, precum și precizarea numelui, prenumelui și a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea și/sau avizarea celor două proiecte de acte normative. Conform adresei documentele au fost solicitate în interesul urmăririi penale efectuate într-un dosar aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție.

Față de acest demers Ministerul Justiției subliniază faptul că modificarea legislativă menționată a fost și este asumată de conducerea Ministerului Justiției în exercitarea atribuțiilor statutare și legale. Considerăm că declanșarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei Ordonanțe de urgență este o gravă imixtiune în activitatea autorității executive și o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituționale”, a precizat Ministerul Justiției, într-un comunicat.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a precizat, joi, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că procurorii anticorupție au în vedere un dosar legat de adoptarea Ordonanței de Urgență privind modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.

Comentarii

  • Ioan

    15 februarie 2017 17:16

    Acesti servitori care s-au facut de ras atacand la CCRo OUG ceruta printr-o hotarare chiar de CCR acuma se vor face din nou de ras.Pacat .Avem nevoie de institutii puternice dar din pacate SE DISCREDITEAZA SINGURE,prin slugarnicie si aservire potentatilor.

    raspunde comentariului
  • alta intrebare

    15 februarie 2017 13:36

    Probabil a fost elaborata cu implicare de uniune infractionala din toate institutiile corupte, Parlament, Guvern, CSM, CCR, etc.

    raspunde comentariului
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook