Ministrul Justiției, Raluca Prună, a vorbit, într-un interviu acordat News.ro, despre atacurile politicienilor asupra magistraților, precizând că într-un fel o surprinde „să vadă că politicieni care au ocupat funcţii înalte în statul român, care au fost în poziţia de a face chiar propuneri şi chiar numiri la vârful magistraturii, vin acum și îi contestă pe cei pe care i-a propus sau i-au numit”.
Astfel, ministrul s-a declarat dezamăgit că magistrații sunt atacați.
„Depinde cine face aceste plângeri. Pentru mine este într-un fel surprinzător, într-un fel deloc, să văd că politicieni care au ocupat funcţii înalte în statul român, care au fost în poziţia de a face chiar propuneri şi chiar numiri la vârful magistraturii, vin acum şi îi contestă pe cei pe care i-au propus sau i-au numit. Şi atunci iau acest lucru ca pe o întunecare temporară a raţiunii, care se justifică numai prin implicarea în dosarele penale. Implicare efectivă sau, nu ştiu, potenţială. E păcat că lucrurile se întâmplă aşa şi eu sper ca magistraţii care sunt atacaţi să nu se lase impresionaţi de acest lucru”, a afirmat Raluca Prună, întrebată cu privire la implicațiile atacurilor asupra magistraților.
Totodată, ministrul Justiției a precizat că a observat, în ultimele luni, intensificarea atacurilor la adresa șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. „Am văzut în ultimele luni la o intensificare a atacurilor la doamna Kovesi, ca să spun cu nume şi prenume, şi cred că acest lucru se explică numai prin faptul că DNA merge acum cu motoarele complet turate”.
În plus, Raluca Prună a afirmat că statul român nu este „polițienesc și al procurorilor”.
„Aici aş face aici o paranteză. Toate miturile acestea urbane potrivit cărora DNA îşi depăşeşte competenţa, că trăim într-o republică a procurorilor, lucru care se spune şi în memorandumul magistraţilor, puţin nuanţat, toate aceste lucruri sunt, de fapt, neacoperite de adevăr pentru că absolut orice decizie procedurală ia un procuror, acea decizie trebuie să fie confirmată în instanţă. Chiar şi decizia de a reţine pe cineva. Ca procuror, faci 24 de ore asta şi după aceea trebuie să mergi în faţa unui judecător. Aşa încât, politicienii care au stat în arest preventiv destul de mult cred că ar fi cazul să se gândească de ce un judecător a confirmat actul procurorului. Aş vrea să dărâm acest mit urban potrivit căruia nu trăim într-un stat care nu e de drept, e poliţienesc şi al procurorilor. Este un stat de drept şi în care absolut totul este sau nu confirmat de un judecător independent”, a continuat ea.
Întrebată cu părere la atacul lui Trăian Băsescu la adresa șefei DNA, Raluca Prună a răspuns: „Este regretabil pentru mine să văd un preşedinte care a setat agenda anticorupţie, lucru adevărat cel puţin în primul sau mandat, să-l văd acum că, din motive pe care nu le înţeleg, demolează toate premisele acestui mandat”.
Într-o postare pe Facebook, fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat că ministrul Justiției este „un analfabet instituţional” întrucât confundă persoanele cu instituţiile.
„Prună să ştii şi tu, Kovesi nu este = DNA. Ca orice analfabet instituţional cu rădăcini educaţionale consolidate în anii comunismului, şi ministrul Prună confundă persoanele cu instituţiile. Şi atunci nu rămâne decât un lucru simplu: Prună o susţine pe Kovesi, iar eu susţin DNA-ul ca instituţie”, a scris Traian Băsescu, într-un mesaj pe Facebook.
Miercuri, Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a susținut că există situații în care procurorii anticorupție sunt atacați, în spațiul public, de către persoanele cercetate sau de susținătorii lor.
Într-un interviu recent, Kovesi a precizat că anumite firme sunt „plătite cu bani mulți să hărțuiască procurorii DNA”. Întrebată dacă aceștia sunt îngrijorați, ea a precizat că procurorii sunt „suficient de maturi, experimentați și curajoși” încât să facă față acestr atacui.
„Cred că îngrijorarea există în rândul persoanelor cercetate dacă apelează la astfel de metode. Vă pot spune că procurorii din DNA nu sunt nici ușor impresionabili, nu sunt nici îngrijorați de astfel de tactici. Sunt obișnuiți deja cu atacurile care se fac în spațiul public de către persoanele pe care le cercetăm sau de către susținătorii acestora. De foarte multe ori, au fost astfel de atacuri imediat după ce anumite proceduri au fost declanșate. Sunt atacuri la care noi nu putem să ieșim și să explicăm ce avem în dosar pentru că ne este interzis acest lucru. Singurul nostru răspuns este să finalizăm dosarele cât mai repede și mai bine și răspunsul adecvat vine odată cu hotărârea judecătorească definitivă care se dă în fiecare caz. Am văzut că, de foarte multe ori, au fost situații în care am fost acuzați că dosarele sunt politice, că dosarele nu sunt solide, că nu avem probe și cu toate acestea am obținut hotărâri de condamnare. Deci, suntem într-o fază în care procurorii din DNA sunt suficient de maturi, experimentați și curajoși încât să facă față acestor atacuri. În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupția și nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate”, a declarat Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat Agerpres.
Ea a explicat că hărțuirea procurorilor se realizează în multe feluri și atacurile vin zilnic.
„Sunt atacuri făcute prin declarații publice, prin postări de pe Facebook, prin prezentarea unor documente din dosar în spațiul public. Trebuie să spun că, potrivit noului Cod de procedură penală, din momentul în care o persoană este învinuită și i se aduce la cunoștință calitatea de suspect, procurorul trebuie să îi dea copie după tot dosarul, astfel că acesta devine public. De foarte multe ori, se prezintă anumite documente dintr-un dosar, se prezintă anumite probe. Am observat că, de foarte multe ori, se prezintă doar anumite pasaje din anumite documente întocmite de procuror. Pe de altă parte, sunt situații în care se fac foarte multe plângeri împotriva procurorilor, la CSM, sau în altă parte. Sunt foarte multe metodele prin care poți să hărțuiești procurorii”, a continuat ea, într-un interviu Agerpres.
Întrebată dacă aceste atacuri afectează viața personală a procurorilor DNA, Kovesi a răspuns că sunt situații în care atacurile „depășesc limitele profesionale”. „De foarte multe ori este atacat un procuror din perspectiva vieții private, pentru anumitre evenimente la care a participat sau pentru anumite lucruri pe care le-a făcut în timpul liber”, a mai spus șefa DNA.
În ceea ce privește necesitatea unei reglementări legislative care să prevină atacurile la adresa procurorilor anticorupție, Laura Codruța Kovesi a declarat că nu este adepta unor modificări legislative „atunci când anumite persoane fac acuzații denigratoare în public”.
„Cred că ține mai mult de educație, de fiecare cum știe să se exprime. Legislația permite, în acest moment, ca atunci când anumite atacuri depășesc o anumită limită să poți să faci o acțiune în instanță. De cele mai multe ori, pe astfel de atacuri noi sesizăm CSM. Pot să vă zic că de mai mult de unul sau două pe lună noi sesizăm CSM. În acest an, până în prezent am făcut astfel 12 cereri de apărare a reputației și independenței procurorilor din DNA. Este un număr mult mai mare decât în anii trecuți. Acestea sunt pârghiile legale la care noi putem apela. Nu știu dacă o modificare legislativă poate să limiteze sau să oprească astfel de atacuri”, a afirmat șefa DNA.
Procurorul-șef Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre situațiile în care judecătorii elimină anumite probe din dosare, în camera preliminară.
„Cred că ar trebui să încep prin a explica puțin procedura în cameră preliminară. Odată dosarul finalizat de procurori în această cameră preliminară, se verifică de către judecător legalitatea acuzării și legalitatea modului în care au fost administrate probele. Sunt situații în care judecătorul apreciază că anumite probe trebuie excluse sau apreciază că procurorul trebuie să facă anumite completări sau să remedieze anumite chestiuni de procedură. În acele situații, judecătorul trimite procurorului o hotărâre prin care îi solicită să remedieze sau îndrepte anumite chestiuni ce țin de procedură, îi dă un termen de cinci zile în care procurorul trebuie să răspundă, după care se ia o decizie definitivă în camera preliminară. Am observat că în spațiul public, de foarte multe ori, când se întâmplă această procedură se creează confuzie că dosarul este finalizat, că dosarul a fost restituit la procurori, că au fost excluse toate probele. Ceea ce nu este adevărat. Sunt situații în care am avut dosare în care persoanele care au fost trimise în judecată s-au bucurat de notorietate mai mare decât a persoanelor care apăreau în dosar. Au fost excluse anumite probe pentru alți inculpați, însă în spațiul public s-a propagat ideea că dosarul a fost restituit și că probele cu privire la acel inculpat au fost excluse, lucru total fals. Sunt situații în care anumite probe sunt excluse, dar acest lucru nu înseamnă că dosarul nu își urmează cursul. Acest lucru nu înseamnă că acuzația s-a bazat doar pe o singură probă și acest lucru nu înseamnă că procurorul în termenul pe care judecătorul îl stabilește nu poate să îndrepte anumite proceduri pe care le-a desfășurat în cursul urmăririi penale. Au fost multe dosare în care au fost implicate persoane publice și în care s-a precizat în spațiul public că dosarul a fost restituit la procuror, lucru neadevărat și este infirmat de chiar însuși faptul că odată dosarele ieșite din cameră preliminară, acele dosare își continuă cursul”, a mai precizat șefa DNA.
