Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, marți, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că în următoarele zile va anunța la ce concluzii a ajuns după ce a verificat activitatea procurorului general al României, Augustin Lazăr, și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, privind anchetarea modului în care a fost elaborată Ordonanța 13.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, la intrarea la ședința CSM, că va anunța deciziile verificării sale asupra activității procurorului general Augustin Lazăr și a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în termenul legal. „Credeți că eu voi spune concluzii pe etapă? La final voi face cunoscute concluziile evaluării. Finalul se apropie, mai sunt câteva zile. În termenul stabilit de 14 zile voi publica concluziile și argumentele. Nu dau niciun amănunt decât la sfârșitul evaluării”
Întrebat care este motivul pentru care efectuează verificări, ministrul Justiției a răspuns: „Știți răspunsul la întrebare. Potrivit Constituției, Ministerul Public își desfășoară activitatea în subordinea Ministerului Justiției”.
La rândul său, la sediul CSM a ajuns și procurorul general Augustin Lazăr. În ceea ce privește demisia din funcția de procuror general, el a afirmat: „De ce să îmi dau demisia? Procurorii își îndeplinesc misiunea. Îmi fac datoria conform fișei postului”.
În 12 martie, ministrul Justiției a declarat, la Antena 3, că în următoarele două săptămâni va face o evaluare a activității procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a procurorului general al României.
„Zilele următoare voi avea discuţii cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, cu Augustin Lazăr, şi separat cu procurorul şef de la Direcţia Naţională Anticorupţie, pe tema despre care vorbim, evoluţiile acestea, modul în care dânşii s-au raportat la lege, la standardul constituţional, la standardele Comisiei de la Veneţia. În decizie am văzut foarte multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică şi răspunderea juridică penală, că decidentul, legiuitorul trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative por fi cenzurate prin proceduri normale şi constituţionale. Aşadar, voi avea zilele următoare discuţii separate cu dânşii pentru a le vedea punctul de vedere", a declarat Tudorel Toader, întrebat ce măsuri va lua după motivarea Curţii Constituţionale referitoare la conflictul DNA-Guvern.
În acest context, ministrul Justiției a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi. „Eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanşate de mine, să aibă dânşii iniţiativa unei proceduri lăuntrice individuale privind modul în care s-au poziţionat la dispoziţiile legale, constituţionale şi chiar în dezbaterile din spaţiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire deosebită, o aşteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm", a mai declarat Tudorel Toader.
Totodată, el a anunțat că va efectua o anchetă a activității desfășurate de Ministerul Public, care va începe „de mâine” (n.r – de luni). „În paralel, începând de mâine, prin colegii mei de la Ministerul Justiţiei, voi face o fundamentare, o evaluare, a activităţilor desfăşurate de Ministerul Public pe de o parte, de Direcţia Naţională, structură a Ministerului Public, pe de altă parte. Evaluarea va avea două componente, două direcţii, pe de o parte cea profesională, pe cauze, pe de altă parte cea managerială, privind instituţiile pe care domniile lor le conduc. După ce am discuţia cu dânşii, după ce voi face face această evaluare pe cele două direcţii, voi stabili măsurile pe care le voi lua", a mai spus ministrul Justiţiei.
În 15 martie, Tudorel Toader, a avut oîntâlnire cu procurorul general Augustin Lazăr. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiției, „astăzi, 15 martie 2017, domnul Tudorel Toader, ministrul justiţiei, a avut o întâlnire cu domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituţională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".
Curtea Constituțională a Românie a admis, în 27 februarie, sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13. Judecătorii CCR au motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.
Astfel, motivarea conflictului DNA-Guvern, judecătorii CCR au transmis că argumentele expuse impuneau organului judiciar soluţia de clasare, fără a efectua acte de urmărire penală. Asta ca urmare a incidenţei art.16 alin.(1), întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror.
„În condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării", a precizat Curtea Constituţională, în motivare.
