Curtea Constituțională a României (CCR) arată, în motivarea deciziei privind constituționalitatea Legii votului prin corespondență, că legiuitorul a păstrat un just echilibru între exigența asigurării universalității votului, pe de o parte, și a caracterului liber și corect al alegerilor, precum și a caracterului direct, secret și liber exprimat al votului, relatează Agerpres.
Judecătorii Curții susțin că reglementarea votului prin corespondență pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetățenilor la procesul electoral, ținând cont de necesitatea aplicării în plenitudinea sa a principiului universalității votului.
Citește și: CCR: Legea votului prin corespondență este constituțională
“Acest principiu trebuie să fie unul efectiv, nu iluzoriu, mai ales pentru categoria de cetățeni români cărora legea analizată li se adresează. Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privința libertății de mișcare s-au produs mutații fundamentale, astfel încât o mare parte a electoratului își are domiciliul/ reședința în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigențelor constituționale referitoare la alegerea Camerei Deputaților și Senatului, impune legiuitorului obligația de a reglementa modalități de vot care să se adapteze situației prezente.
A refuza legiuitorului o atare competența ar echivala cu negarea evoluțiilor anterior menționate și cu limitarea modalităților de vot, acestea din urmă rămânând tributare unor realități apuse/ depășite”, se spune în motivare.
De aceea, explică judecătorii, legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere în identificarea și integrarea în sistemul normativ al statului a modalităților de vot care să asigure o participare cât mai ridicată la procesul electoral.
“Legiuitorul trebuie să se manifeste activ și să fie preocupat în mod constant de adaptarea legislației la realitățile de fapt existente la un moment dat”, susțin aceștia.
