Parlamentul a aprobat, la limită, Strategia Națională de Apărare a Țării, inițiată de președintele Klaus Iohannis. La o zi după ce a fost numit premier interimar, Gabriel Oprea (UNPR) a susținut propunerea șefului statului, în ciuda tentativei de boicot a PSD și ALDE.
Camera Deputaţilor şi Senatul au aprobat, ieri, în ședință comună, Strategia Naţională de Apărare a Țării, cu 282 de voturi “pentru“, un vot „împotrivă“ şi o abţinere, numărul necesar de voturi pentru adoptare fiind 278. De la ședință au lipsit 270 de parlamentari, majoritatea de la PSD și ALDE. Documentul a fost sprijinit de PNL și UNPR. Jocul politic a făcut ca un document acceptat, la Cotroceni, de liderii formațiunilor parlamentare să fie pus în pericol.
Astfel, social-democrații au folosit tehnica tergiversării încă de luni, când președintele Klaus Iohannis a prezentat strategia în fața Legislativului. Parlamentarii PSD au cerut un aviz suplimentar de la comisiile de politică externă, deși documentul primise raportul pe fond al comisiilor de apărare. Potrivit procedurii parlamentare, avizele sunt solicitate înaintea raportului de fond. În acest fel, PSD a împiedicat desfășurarea votului în aceeași zi cu prezentarea președintelui, amânând decizia pentru ședința de ieri. Chiar și președintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip (PSD), a recunoscut că procedurile au fost încălcate, pentru că s-a cerut aviz de la comisiile de politică externă după ce toate etapele parlamentare fuseseră parcurse. Ieri însă, PSD a provocat lipsă de cvorum la ședința comisiilor reunite de politică externă, iar social-democrații au invocat lipsa avizului pentru a cere amânarea ședinței de plen. Potrivit unor surse parlamentare, ar fi fost vorba de o tentativă a PSD de a demonstra atât președintelui Iohannis, cât și premierului interimar Gabriel Oprea că deciziile importante nu pot fi luate fără social-democrați.
Taberele din Parlament
După o consultare a președintelui Camerei, Valeriu Zgonea, cu liderii grupurilor parlamentare, s-a decis ca ședința de plen să aibă loc. PSD a renunțat la amânarea ședinței de plen, adoptând o nouă strategie: încercarea de a provoca lipsa cvorumului, prin absența a numeroși parlamentari social-democrați. Interesant este că majoritatea absenților au provenit din grupul social-democrat din Senat, condus de Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta. PSD nu a riscat să propună respingerea strategiei, dată fiind importanța documentului, dar și faptul că liderii partidelor parlamentare anunțaseră că sprijină documentul, după consultări cu președintele Iohannis la Cotroceni. Singura formațiune care s-a opus, explicit, strategiei a fost ALDE, pe motiv de încălcare a unor prevederi constituționale.
Premierul interimar Gabriel Oprea a venit personal la Parlament pentru a anunța că Executivul susține aprobarea documentului. El a fost însoțit de un alt ministru UNPR, Eugen Nicolicea (Relația cu Parlamentul), și de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. În schimb, de la dezbateri a lipsit ministrul Apărării Naționale, social-democratul Mircea Dușa. Oprea a avut și un mesaj țintit către social-democrați, pe care nu i-a nominalizat. „Personal, am fost direct interesat de acest document strategic şi, împreună cu Victor Ponta, am considerat că acest document nu trebuie să facă obiectul unor abordări politicianiste, fiind vorba de intersul naţional. Atunci când vorbim despre siguranţa şi securitatea românilor şi României nu poate exista vreun interes superior de grup, personal, de grup de partid, în asemenea moment trebuie să ne unească buna-credinţă“, a argumentat Oprea.
Ce conține strategia
Prezenți în număr redus în sală, social-democrații au anunțat că votează pentru, cerând însă ca președintele să nu ia din atributele puterii executive. „Acesta este un document politic. Parlamentul nu poate interveni pe un text al Administraţiei Prezidenţiale. Promovarea acestui document nu poate substitui atributele Guvernului în zona de securitate“, a comentat Ion Mocioalcă (PSD), președintele Comisiei de apărare.
Strategia de Apărare conține o serie de reglementări care au alimentat iritarea social-democraților. Documentul face referire la „un concept de securitate națională extinsă“ care include economia națională, dar și mediul, educația și sănătatea. Extinderea conceptului a fost interpretată ca o intenție a președintelui de a-și extinde autoritatea asupra unor domenii din sfera Executivului. Conceptul este împrumutat din cel prezentat de președintele SUA, Barack Obama, la începutul acestui an. România are însă un sistem politic diferit de SUA, unde nu există Guvern. Proasta guvernare și corupția rămân vulnerabilități, iar statul de drept și funcționarea Justiției rămân obiective strategice. Serviciile de informații vor fi în continuare implicate în identificarea și semnalarea actelor de corupție. În contextul situației internaționale delicate, strategia menționează drept principală amenințare Rusia, și asumă creșterea bugetului Apărării la peste 2% începând din 2017.
