Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, cere sancțiuni mai mari pentru faptele de ultraj comise asupra funcționarilor statului, în contextul în care, duminică, un polițist al Brigadei Rutiere a fost călcat cu mașina de un om de afaceri turc.
“Evenimentele înregistrate în ultimul timp, cât şi analizele pe care le-am făcut cu structurile de specialitate ale MAI, mă determină să am această iniţiativă. Susţin cu tărie, că cei care reprezintă autoritatea statului trebuie să fie respectaţi şi mai bine protejaţi de lege”, a precizat Gabriel Oprea, într-un comunicat remis redacției.
Această cerere are ca scop înăsprirea pedepselor pentru faptele de ultraj și, implicit, întărirea autorităţii celor care reprezintă statul român şi ale căror atribuţii de serviciu sunt exercitate în domeniul prevenirii faptelor antisociale şi aplicării legii, conform MAI.
Analizele realizate la nivelul Poliţiei Române arată că, în anul 2014, au fost sesizate 591 de fapte de ultraj, iar în primele 6 luni ale anului 2015 au fost sesizate 247.
3000 de abuzuri ale polițiștilor, 47 persoane sancționate
Într-o cercetare realizată de organizația pentru drepturile omului APADOR-CH se arată că, în perioada 2012-2014, IGPR a primit 3.301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor și doar 47 dintre acestea s-au soldat cu sancțiuni disciplinare.
Astfel, doar una din 70 de plângeri privind comportamentul abuziv al polițiștilor s-a finalizat cu sancționarea unui om al legii, semnalează APADOR-CH.
Mai mult, organizația pentru drepturile omului atrage atenția că Poliția nu utilizează suficient mijloace care ar putea preveni sau ajuta la descoperirea abuzurilor, cum ar fi instalarea camerelor de luat vederi în secții și nu face demersuri pentru a informa cetățenii despre drepturile lor. Totodată, Poliția refuză în mod ilegal să facă publice procedurile privind legitimarea, amprentarea, percheziția corporală.
”Abuzurile polițiștilor, chiar și neînsoțite de violențe, cum ar fi întrebuințarea de expresii jignitoare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constituie infracțiunea de purtare abuzivă care se sancționează cu închisoare de la o lună la 6 luni sau amendă. În cazul în care se dovedește că un polițist aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu recurge la amenințări, loviri sau alte violențe, sancțiunea pe care o va primi va fi mai mare cu o treime decât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă”, se arată în comunicatul APADOR-CH.
Cercetarea a fost derulată în perioada februarie – iunie 2015 în cadrul proiectului “Cu ochii pe abuzurile poliției”. APADOR-CH menționează că datele folosite în cercetare au fost obținute prin cereri de informații de interes public de la parchetele de pe lângă tribunalele județene, inspectoratele județene de poliție, Consiliul Superior al Magistraturii și IGPR. Totuși, organizația a arătat că a Inspectoratul General al Poliției a furnizat informațiile doar după ce a fost acționat în instanță.
Polițist de la Brigada Rutieră, în comă după ce a fost călcat cu mașina de un milionar turc
Un polițist de la Brigada Rutieră se află în comă, după ce a fost călcat, duminică, cu mașina de un om de afaceri turc. Milionarul turc, Atas Abdullah,care, beat la volan, l-a aruncat de pe capotă pe polițistul Gheorghe Ionescu de la Rutieră, a fost arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile pentru tentativă de omor și ultraj.
Vitezomanul a ocolit un polițist aflat pe axul șoselei, nu a respectat semnele de oprire ale altui polițist, dar a încetinit în dreptul polițistului Gheorghe Ionescu. Acesta a venit în fața mașinii, moment în care turcul a apăsat pe accelerație. Polițistul și-a pus mâinile pe capotă și a făcut pași înapoi, strigând șoferului să oprească. Polițistul a reușit să se agațe de capota mașinii ca să nu fie călcat.
Cu cât se pedepsește ultrajul la adresa funcționarilor statului
Pedeasa pentru ultraj comise asupra unui polițist, jandarm, procuror sau judecător, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, diferă de la caz la caz. Astfel, în actualul Cod Penal se stipulează că lovirea sau orice acte de violenţă, săvârşite împotriva unui funcţionar public care se află în timpul serviciului, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Vătămarea corporală, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Dacă faptele prevăzute în alin. 1-4 sunt săvârşite împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majorează cu jumătate.
Proiectul de act normativ a fost înaintat Ministerului Justiţiei, având în vedere competențele acestuia de reglementare a cadrului normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public.
