Guvernul Cioloş a lansat "Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei", ce cuprinde 47 de măsuri ce ar trebuie să contribuie la diminuarea riscurilor de sărăcie în rândul populației, concentrându-se mai ales pe acțiunile pentru copii.
Guvernul a prezentat ieri, în cadrul unei dezbateri publice, pachetul care ar trebui să contribuie la diminuarea gradului de sărăcie a populației, documentul fiind axat mai ales pe cei 1,7 milioane de copii care sunt supuși riscului sărăciei, după cum a anunțat premierul Dacian Cioloș încă de pe 10 februarie. Tocmai de aceea, pachetul este structurat pe grupe de vârstă și vor fi asigurate ecografii și screening medical la naștere, suplimente sociale pentru vaccinări și o identitate pentru toți copii, creșe comunitare și îngrijitori cu plată în zonele rurale. Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, Guvernul a anunțat că se va completa Programul "Fiecare copil în grădiniță" cu măsuri de ajutare a cumpărării de rechizite, îmbrăcăminte şi vitamine. La grupa 6-18 ani, sunt pregătite măsuri de reducere a abandonului școlar, iar grupa 16-24 de ani programe de asistență pentru integrare profesională şi "A doua șansă la școală". Pachetul vizează și grupa 18-64 de ani, cu măsuri de reducere a riscului de sărăcie.
Totuși, specialiștii avertizează că acțiunile de combatere a sărăciei presupun mult mai mult decât un pachet de măsuri. “Acesta e mai degrabă un program de combatere a efectelor sărăciei, nu unul antisărăcie. O modalitate prin care, cu resurse bugetare europene sau naţionale, se creează facilităţi pentru săraci”, a precizat analistul economic Sorin Dinu a spus pentru România liberă.
Acesta a explicat că, din păcate, problema e combaterea fundamentelor sărăciei, în condițiile în care obiectivul european este reprezentat de creşterea ocupării populaţiei la 70%, adică crearea de locuri de muncă, deci impulsionarea mediului de afaceri, ce presupune investiţii. Rata de activitate în România este acum de circa 64%, iar mediul de afaceri nu produce locuri noi de muncă. “Există un obiectiv privind abandonul şcolar, rata de ocupare şi reducerea sărăciei pe termen lung în Strategia «Europa 2020», asumată de România, dar acest document şi Pachetul anti-sărăcie sunt viziuni diferite, ultimul dintre cele două fiind viziunea pe termen scurt, care, prin măsuri mici şi mărunte, atenuează efectele sărăciei, însă programul nu are efecte durabile pe termen lung”, a arătat Sorin Dinu.
Pe de altă parte, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), Cristian Pârvan, a criticat pachetul anti-sărăcie. “Fiecare dintre noi putem să plusăm la fiecare măsură: de ce 100, de ce nu 200 de euro? Ce facem cu suta? La cinci copii să dăm încă 1.000! Nu a fost dată nici o justificare”, a precizat acesta pentru România liberă.
Cristian Pârvan a observat că jumătate din investiţiile pe fonduri publice de la buget sunt bani europeni. “E foarte simplu să vrei măsuri antisărăcie din buget, din banii noştri, ai tuturor. Se poate împărţi cât vrem, cum vrem, că sunt bani din taxe şi impozite, dar aceasta nu înseamnă că e şi sustenabil”, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.
Acesta a atras atenţia că mediul de afaceri nu are nimic contra unor astfel de măsuri, dar ar trebui făcute compensări şi echilibrări pentru ca acestea să fie durabile, iar mediul economic trebuie să genereze el astfel de măsuri.
“Acestea sunt măsuri administrative, fără evaluări, fără politică publică. Nu ştiu ce trebuie să facă familia cu cei 100 de euro, îi dau, aşa, ca să mă laud”, a explicat Cristian Pârvan.
Pe de altă parte, analistul economic Sorin Dinu susţine că măsurile concrete, de exemplu, cea ca toţi copiii să fie daţi la grădiniţă, sunt pentru a ajuta oamenii săraci să treacă peste o perioadă grea a vieţii. “Cel mai tare mă deranjează garanţia pentru angajaţii vârstnici, ce nu are legătură cu competitivitatea companiilor. Nu pot să dau nici o garanţie unui angajat vârstnic că va rămâne la slujbă dacă nu va fi competitiv”, a atras atenţia Sorin Dinu.
Dar nu cumva Pachetul anti-sărăcie seamănă cu programul din 2003 al Cabinetului Năstase? “Toate guvernele seamănă cu Cabinetul Năstase. Luăm de la mediul de afaceri, dăm cum vrem noi, nu e o politică sustenabilă. Dai, toată lumea aplaudă că ai dat, apoi toată lumea se întreabă: bun, ce-am făcut cu ce-am dat? Încă nu înţeleg rolul acestui program. Nu-l vedem sustenabil cum e lansat. Trebuie să existe întâi o preocupare, nişte măsuri, care să ne garanţia că guvernul se gândeşte şi la economie, nu numai la social”, a avertizat Cristian Pârvan din partea AOAR.
Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România a precizat combaterea sărăciei e o preocupare la nivel european, pentru că, în urma crizei, decalajele dintre minoritatea cu venituri mari şi majoritatea cu venituri mici, în care se topeşte şi o parte din clasa mijlocie, au crescut. “Europa încearcă să edifice plase de siguranţă dedicate şomajului tinerilor, natalităţii, oamenilor ce nu mai pot să-şi plătească facturile la electricitate etc. Azi, una din priorităţi e definirea consumatorului vulnerabil. Dacă luăm pe norma europeană, vulnerabilă va fi 80% – 90% din România”, a declarat României libere Cristian Pârvan.
