Parchetul General a precizat, marți, că este necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României. Cu toate acestea, sursa citată precizează că, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional.
Într-un comunicat de presă, Parchetul General precizează că dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu este „criticabilă”, întrucât nu face decât să încurajeze „o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală”.
Totodată, Parchetul General atrage atenția că „această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor”.
Astfel, prezintă date statistice la nivelul Ministerului Public, pentru intervalul 2014 – 2016:
Sursa citată mai precizează că, anul trecut, au fost trimiși în judecată pentru conflict de interese: doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari și cinci directori. Astfel, doi parlamentari/deputați și-au angajat rudele (fiul și nora) la biroul parlamentar; 12 primari de oraș/comună au achiziționat bunuri de la societăți comerciale al căror asociat unic și administrator erau rude și fini de gradul I; 5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere pășună comunală cu societăți administrate de soț sau rude de gradul I (tată/fiu); șapte consilieri județeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociații/societăți comerciale administrative de soț, rude și afini de gradul I; șapt conducători de instituții publice (directori și primari) și-au angajat rudele și afinii de gradul I; șase conducători de instituții publice (directori) au achiziționat bunuri de la societăți al căror asociat și administrator erau rude de gradul I.
