Urgența promovării actelor normative grațierea, conflictul de interese și abuzul în serviciu nu se justifică, întrucât nu au fost consultate, în prealabil, într-o manieră transparentă, entitățile implicate în aplicarea lor, susține Parchetul General, potrivit Agerpres.
„Având în vedere prevederile constituționale, precum și dimensiunea consecințelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgența promovării acestor acte normative printr-o ordonanță a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entitățile implicate în aplicarea lor”, se precizează într-un comunicat de presă.
Cu privire la proiectul privind grațierea, procurorii de la Parchetul General subliniază că vor fi grațiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispozițiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorității infracțiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracțiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare).
Procurorii atrag atenția că, printre infracțiunile vizate de proiectul de grațiere, se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispozițiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum și infracțiunile asimilate celor de corupție.
„Prin proiectul de lege ar urma să fie grațiate și infracțiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieții ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv. Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ‘necuvenite’ nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de deszăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de deszăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul ‘necuvenit’, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Or, legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcționar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soțului/soției, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege”, a mai explicat Parchetul.
Procurorii au explicat că actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislația franceză, care nu prevede condiția folosului patrimonial „necuvenit”.
„Pentru a ilustra cele de mai sus, menționăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanțelor cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Astfel, au fost trimiși în judecată 54 de inculpați, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar și un viceprimar care au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia”, a mai precizat Parchetul General.
Aproximativ 25 – 30 de parlamentari trimiși în judecată de Parchetul General, pentru conflict de interese, vor fi achitați, în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului Penal, a declarat, miercuri, procurorul general Augustin Lazăr
Citește și: Forma finală a OUG privind grațierea ar fi trecut printr-un calculator de la cabinetul lui Liviu Dragnea
Forma finală a proiectului de Ordonanță de Urgență privind grațierea ar fi trecut printr-un calculator de la cabinetul șefului Camerei Deputaților, social-democratul Liviu Dragnea.
