Fostul ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu (PNL), acuzat de abuz în serviciu, nu poate fi urmărit penal, după ce Camera Deputaţilor a respins, ieri, o cerere în acest sens a procurorului general. Împotriva solicitării de începere a urmării penale au votat 248 de deputaţi, din partea USD şi UDMR, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi, din partea PNL şi PDL.
Înaintea lui Daniel Chiţoiu, şi alţi aleşi au beneficiat de apărare din partea colegilor. Parlamentarii se ajută reciproc în faţa justiţiei, pentru că nu sunt deloc puţini cei care trebuie să răspundă pentru fapte de corupţie, incompatibilităţi şi conflicte de interese. Printre cei care şi-au păstrat imunitatea în urma votului colegilor din Parlament se numără Vlad Cosma (PSD), Varujan Vosganian (PNL), Mircea Diaconu (PNL), Laszlo Borbely (UDMR), Victor Paul Dobre (PNL), Ovidiu Silaghi (PNL), Ion Stan (PSD). “Cei pentru care nu s-a încuviinţat urmărirea penală, fac parte din corupţia transpartinică”, a acuzat, ieri, preşedintele Traian Băsescu.
Citeşte şi: UPDATE. Dosarul ASF. Aviz negativ pentru începerea urmării penale a lui Daniel Chiţoiu
Camera Deputaţilor a respins, ieri, prin vot secret, cererea procurorului general privind încuviinţarea urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu (PNL), acuzat de abuz în serviciu.
Împotriva solicitării de începere a urmării penale au votat 248 de deputaţi, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi. PSD, PC, UNPR şi UDMR au fost împotriva urmăririi penale, în timp ce PNL, PDL şi PP-DD au fost pentru urmărirea penală. De altfel, parlamentarii PSD au fost mobilizaţi prin SMS pentru a fi prezenţi la şedinţă şi a vota împotriva urmăririi penale. În schimb, la adăpostul votului secret, linia oficială a partidelor care au sprijinit cererea procurorului general nu a fost respectată întocmai. Astfel, coaliţia majoritară are 227 de voturi în Cameră, dar în sprijinul lui Chiţoiu s-au pronunţat 248 de deputaţi, adică 21 în plus. Aceştia puteau proveni dintre nemulţumiţii din PNL care nu au respectat decizia grupului parlamentar de a vota pentru urmărirea penală a colegului de partid, dar şi dintre parlamentarii PP-DD sau dintre neafiliaţi.
Daniel Chiţoiu le-a spus deputaţilor că se află în faţa lor “într-o situaţie jenantă”, pentru că tocmai el, care a luptat contra grupurilor de interese şi a făcut demersuri pentru întărirea instituţiilor statului, este acuzat că protejează grupuri infracţionale. El a arătat că este acuzat că a promovat Ordonanţa de urgenţă privind ASF, cu celeritate. “Această ordonanţă a fost promovată în Guvern ca urmare a angajamentelor luate cu FMI, CE şi BM”, a fost linia de apărare a lui Daniel Chiţoiu – cea prefigurată de premierul Victor Ponta la izbucnirea scandalului.
El a adăugat că nu există nici o dovadă privind legătura sa cu grupurile infracţionale, nu au fost nici interceptări în acest sens şi a fost acuzat de abuz în serviciu pentru promovarea unui act normativ care a fost înaintat Parlamentului care l-a aprobat fără nici un amendament.
Anterior votului din plen, şi Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat negativ cererea ministrului Justiţiei.
Strategia PSD
Pe lângă obiceiul parlamentarilor de a-şi salva colegii de procurori, votul de ieri are şi o altă semnificaţie. PSD desfăşoară o operaţiune de sprijinire a nemulţumiţilor din PNL, după ce liberalii au ieşit de la guvernare. Luni, PSD l-a instalat în fruntea Senatului pe Călin Popescu Tăriceanu, care a demisionat, recent, din PNL. Daniel Chiţoiu este cunoscut ca un apropiat al premierului Victor Ponta, din perioada în care era ministru al Finanţelor şi vicepremier din partea PNL. Tocmai aceste relaţii au provocat, ieri, o situaţie inedită. Deşi Chiţoiu este membru PNL, Crin Antonescu a anunţat că liberalii vor vota în favoarea urmăririi penale, pentru a nu obstrucţiona justiţia. În schimb, social-democraţii au votat împotriva urmăririi penale. În acest fel, PSD a dat un nou semnal către nemulţumiţii din PNL: dacă sprijină tabăra social-democrată beneficiază de imunitate, pe lângă obţinerea unor funcţii.
DOSARUL CARPATICA
ACUZAŢII
Traian Băsescu: Majoritatea a refuzat
să lase justiţia liberă
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că prin votul din Parlament în cazul fostului ministru liberal al Finanţelor Daniel Chiţoiu se confirmă că Guvernul Ponta este unul corupt.
“Majoritatea parlamentară a refuzat azi din nou să lase justiţia liberă în condiţiile în care Parlamentul României este acuzat în raportul UE care vizează actele de corupţie”, a acuzat Traian Băsescu. El a atras atenţia că majoritatea parlamentară, în special PSD, a protejat anchetarea unui act de corupţie la nivel guvernamental. “Episodul are şi o altă conotaţie: viza o ordonanţă de urgenţă, cum a fost emisă şi manipulată de diverşi politicieni şi confirmă că Guvernul Ponta este corupt. Dacă se dădea aviz ca Chiţoiu să fie anchetat, ar fi trebuit să spună cum a avut aprobarea premierului, cum a fost posibil ca această OUG care nu a circulat pe la toţi miniştrii să fie aprobată”, a explicat şefului statului.
“Fac parte din corupţia transpartinică, cei pentru care nu s-a încuviinţat arestarea sau începerea urmăririi penale. Aici este marea problemă”, a atras atenţia Traian Băsescu.
Scutul parlamentar: unii apărători au şi ei dosare
Înaintea lui Daniel Chiţoiu, şi alţi aleşi au beneficiat de apărare din partea colegilor. De fapt, în astfel de cazuri, s-a dovedit că nu contează culoarea politică, ci subiectul: parlamentarii să se ajute reciproc în faţa justiţiei. De ce? Pentru că nu sunt deloc puţini cei care trebuie să răspundă pentru fapte de corupţie, incompatibilităţi şi conflicte de interese.
Vlad Cosma (PSD), luare de mită
Deputatul a scăpat de arestarea preventivă ca urmare a votului Camerei Deputaţilor din 17 februarie, când 222 de aleşi s-au pronunţat împotriva cererii ministrului Justiţiei. Ca urmare, procurorii DNA au recurs la măsura controlului judiciar pe durata urmării penale (presupune mai multe obligaţii, precum prezentarea la DNA ori de câte ori este chemat sau interdicţia de a părăsi ţara fără încuviinţarea prealabilă a procurorilor). Deputatul PSD este acuzat, împreună cu tatăl său, Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane lei de la trei oameni de afaceri ale căror firme au contracte cu CJ Prahova.
Citeşte şi: Ambasada SUA, despre decizia Parlamentului în cazul Chiţoiu: Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege
Varujan Vosganian (PNL), complot
Cererea de avizare a începerii urmăririi penale a senatorului PNL, care era în acel moment ministru al Economiei, a ajuns la Senat la începutul lunii septembrie 2013. Pe vechiul Cod Penal, Vosganian era acuzat de complot, în timp ce ex-ministrul Adriean Videanu (PDL), de subminarea economiei naţionale. Mai precis, cei doi au fost acuzaţi că, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de circa 130 milioane de dolari.
După aproape o lună de la primirea cererii procurorului general, Senatul s-a pronunţat: 126 de voturi „împotrivă“ şi 25 de voturi „pentru“.
Mircea Diaconu (PNL), incompatibilitate
Pentru ca senatorul PNL să-şi piardă, în decembrie 2012, mandatul, după ce a fost găsit în incompatibilitate, a fost nevoie nu doar de o sentinţă definitivă, ci şi de numeroase solicitări din partea ANI şi de sesizarea Curţii Constituţionale. Mai precis, în iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate ANI, dar Senatul a ignorat luni la rând decizia, pentru ca în 30 octombrie 2012 să respingă solicitarea Agenţiei privind încetarea mandatului. Doar după ce CSM a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictului juridic dintre Senat şi ICCJ, plenul Camerei Superioare a constatat încetarea mandatului de senator al lui Mircea Diaconu.
Laszlo Borbely (UDMR), trafic de influenţă şi fals în declaraţii
Liderul UDMR a scăpat de urmărirea penală ca urmare a votului dat de Camera Deputaţilor în 11 septembrie 2012, când împotriva cererii procurorilor s-au pronunţat 181 de deputaţi (doar 53 au votat „pentru“). Trebuie menţionat că votul negativ din Cameră a venit la aproximativ cinci luni de la primirea cererii DNA, timp în care solicitarea s-a tot plimbat între Biroul Permanent, Comisia juridică şi plen. Borbely era acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, deoarece ar fi primit foloase necuvenite pentru a determina funcţionari din Administraţia Naţională „Apele Române“, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului, să favorizeze două societăţi la licitaţiile organizate.
De precizat că celelalte trei persoane implicate în dosar au fost trimise în judecată în ianuarie 2014.
Victor Paul Dobre (PNL),abuz în serviciu
Fostul ministru al Administraţiei a scăpat de urmărire penală în aceeaşi zi cu Laszlo Borbely, în favoarea sa pronunţându-se 183 de colegi deputaţi (doar 47 au votat „pentru“ solicitarea procurorilor de avizare a începerii urmăririi penale). În solicitarea depusă la Cameră în 10 august 2012, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arăta că Dobre, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători (era în contextul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu).
Ovidiu Silaghi (PNL), trafic de influenţă
În cazul vicepreşedintelui executiv al PNL cu atribuţii în relaţiile externe, Camera Deputaţilor a scăpat de un vot pe cererea DNA de avizare a începerii urmăririi penale pentru că Ovidiu Silaghi şi-a dat demisia, în septembrie 2013. Liderul PNL a făcut acest gest nu pentru a se pune la dispoziţia justiţiei, ci pentru a prelua un mandat de eurodeputat. Silaghi a fost acuzat de DNA că, în 2012, în calitate de ministru al Transporturilor, ar fi primit de la Nelu Iordache 200.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor decidente din cadrul CNADNR în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract şi pentru a nu rezilia alte contracte.
După ce Silaghi a devenit eurodeputat, DNA s-a adresat Parlamentului European pentru ridicarea imunităţii în vederea urmăririi penale a acestuia.
Votanţii au propriile probleme cu justiţia
Unii dintre senatorii şi deputaţii care votează împotriva solicitărilor procurorilor sau care tergiversează la maximum pronunţarea au şi ei probleme cu justiţia sau cu Agenţia Naţională de Integritate. „România liberă“ vă prezintă doar câteva exemple:
Mircea Drăghici, deputat şi trezorierul PSD: urmărit penal pentru că şi-ar fi folosit influenţa sau autoritatea funcţiei de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Cătălin Rădulescu, deputat PSD: urmărit penal pentru efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi pentru dare de mită; a fost pus sub control judiciar.
Niculae Bădălău, senator PSD: cercetat în stare de libertate într-un dosar în care e acuzat că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală.
Corneliu Dobriţoiu, senator PNL: trimis în judecată în dosarul locuinţelor de serviciu, alături de alţi zece generali şi colonei.
Mircia Muntean, deputat PDL: condamnat în luna iulie 2013, în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Ion Stan, deputat PSD: trimis în judecată, în februarie 2013, sub acuzaţia de trafic de influenţă deoarece, în campania electorală pentru alegerile din 2012, ar fi pretins sume importante de bani de la un om de afaceri în schimbul favorizării obţinerii unor contracte cu statul.
Gheorghe Costin, deputat PNL: trimis în judecată, la sfârşitul lunii august 2013, sub acuzaţiile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în declaraţii, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Mate Andras-Levente, deputat UDMR: trimis în judecată sub acuzaţia de conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat ilegal soţia la biroul parlamentar din Cluj.
Ghervazen Longher, deputat minoritatea poloneză: trimis în judecată tot pentru conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat şi fratele, şi sora la Camera Deputaţilor.
Ioan Oltean, deputat PDL: urmărit penal din septembrie 2013, pe motiv că şi-ar fi folosit funcţiile deţinute în partid pentru a exercita influenţă asupra vicepreşedintelui CJ Bistriţa-Năsăud şi asupra unor demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Economiei pentru ca licitaţiile să fie câştigate de anumite firme, iar primăriile conduse de democrat-liberali să primească fonduri pentru diferite proiecte.
Grigore Crăciunescu, deputat PNL: trimis în judecată pentru conflict de interese, deoarece ar fi încheiat, în perioada în care a fost primar al municipiului Paşcani, nouă acte juridice cu firme al căror reprezentant era fiul său.
Kerekes Karoly, deputat UDMR: trimis în judecată pentru conflict de interese, deoarece şi-a angajat la cabinetul parlamentar atât fiul, cât şi soţia, pe o perioadă de patru, respectiv cinci ani.
Marian Neacşu, deputat PSD: trimis în judecată pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiica la biroul său parlamentar.
ANI
Deputatul Mircea Man, incompatibil
Agenţia Naţională de Integritate a constatat că deputatul PDL Mircea Man s-a aflat în stare de incompatibilitate pe când era şeful CJ Maramureş, deoarece a ocupat simultan şi funcţia de membru în CA al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare.
ANI a cerut, totodată, Senatului şi Camerei Deputaţilor revocarea din funcţie a senatorului Daniel Akos Mora şi a deputatului Ştefan Stoica, după ce instanţa supremă a hotărât definitiv că aceştia au fost în incompatibilitate, iar Parlamentul a „omis“ să ia act de decizie.
„Iertaţi-mă, dar acest gen de opinie este o chestie strict demagogică, că fac «scut». Dumneavoastră ştiţi ce este în dosar? Eu nu ştiu, eu nu mă pot pronunţa, dacă ştiţi dumneavoastră, pronunţaţi-vă dumneavoastră.“
Victor Ponta, premierul României
