Deși mulți politicieni, unii care și-au păstrat influența, au denunțat condițiile inumane din închisori, bugetul Administrației Penitenciarelor rămâne neclintit şi este de zece ori mai scăzut decât în Franța.
Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării în timpul guvernului Boc, a declarat că „arestul şi puşcăria în România, prin condiţiile pe care le oferă, pot fi considerate mijloace de tortură fizică şi psihică. Acolo, un bolnav cronic nu are nicio șansă. Şi dacă te duci sănătos, când ieși din pușcărie, ai mari probleme de sănătate“. Udrea este deputat și a stat aproximativ trei luni în arest preventiv, dar, la ieșire, nu a anunțat că va întreprinde vreo măsură pentru îmbunătățirea condițiilor de care s-a plâns. „Nu vă puteţi închipui ce e acolo.
Arestul din Capitală, de la minus 2, ăla care e pe tubulatură – Evul Mediu. Uşi negre de fier, zăbrele şi lacăte, nu au aerisire, ţigani, bandiţi, te omoară. Iar noaptea, din furculiţa care o au, o ia şi o ascute şi-o bagă în gât“, declara unul dintre cei mai influenți oameni politici ai României, Cătălin Voicu, care a deținut și funcția de senator PSD. Fostul ministru al Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu, s-a plâns de condițiile foarte grele din închisoare, descriind faptul că stă cu mai mulți deținuți într-o cameră unde igiena era foarte precară.
E nevoie de noi pușcării
Deși numărul politicienilor, primarilor și consilierilor care ajung să fie condamnați sau au dosar penal este uriaș, bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor este neclintit de ani de zile. Adică din 2010, când bugetul a fost de 178 de milioane de euro. În 2011 bugetul a fost de 218 milioane de euro (asta și pentru că au crescut fondurile obținute din resurse proprii), în 2012 – 212 milioane euro, în 2013 – 228 milioane de euro, în 2014 – 235 milioane de euro. Anul 2015 a fost unul cu arestări de răsunet: Elena Udrea, Viorel Hrebenciuc, Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Marian Vanghelie, Sorin Oprescu, Radu Mazăre, dar bugetul a scăzut la suma de 226 de milioane de euro.
Mai mic decât în 2013 și 2014, ani în care lupta anticorupție a existat, dar nu la nivelul lui 2015. Sistemul penitenciar are un deficit de peste 11.000 de locuri, iar soluția ar fi construirea unor penitenciare noi, care costă 500 de milioane de euro, potrivit ministrului de Justiție, Robert Cazanciuc. România are nevoie de cel puțin 6 penitenciare noi ca să faca față numărului de deţinuți. Prin comparației, alte state din Occident investesc mult mai mult în sistemul penitenciar. Astfel, Franța asigură un buget anual de 2,64 miliarde euro în condițiile în care în cele 103 penitenciare se află 249 de mii de deținuți (important de spus este că două treimi dintre aceștia își suportă pedeapsa în regim deschis). E drept, în România există puțin peste 30.000 de deținuți.
În România, costul lunar al unui deținut într-un penitenciar este de 2.397 lei (544 de euro), cea mai mare parte – 1.619 lei – reprezentând-o cheltuielile de personal, arată Ministerul Justiției. Prin comparație, potrivit The Guardian, în anul 2014, guvernul britanic cheltuia 22.400 de lire pe an pentru fiecare deținut, adică 1.840 lire pe lună. Dar, în condițiile în care suma cuprindea toate serviciile de care beneficia un deținut și alte cheltuieli precum curățenia din închisori și renovarea celulelor. Altfel zis, Marea Britanie investește de cinci ori mai mult în deținuți decât România.
În acest context, pentru 2015 guvernul britanic a cerut scăderea cheltuielilor pentru un deținut cu 46%, acestea urmând să ajungă la aproximativ 1.000 de lire pe lună.
Cel mai ridicat buget al penitenciarelor îl are SUA, care atinge suma-record de 6,6 miliarde de dolari.
