Guvernul îi propune fostului președinte Traian Băsescu să aleagă între două vile de protocol cu probleme: una nu corespunde criteriilor legale, alta este, încă, în litigiu. Anterior, Executivul a scos din circuit două imobile care îndeplineau criteriile prevăzute de legislație.
La peste o lună de zile de la încetarea mandatului, fostul șef al statului, Traian Băsescu, nu are încă o reședință și un cabinet de lucru, în ciuda prevederilor legale în acest sens. Traian Băsescu a trimis Guvernului o plângere administrativă prealabilă în care avertizează că se va adresa instanţei judecătoreşti dacă nu i se acordă drepturile prevăzute de lege. Guvernul a răspuns, recent, propunându-i două noi variante, deși tot Executivul anulase posibilitatea fostului președinte de a ocupa una din alte două vile verificate, deja, de instituțiile abilitate.
Noile imobile propuse de Executiv ridică semne de întrebare. Primul, situat în strada Orbescu nr. 7 (foto) a fost deja verificat de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), care a decis că nu corespunde criteriilor de securitate. Casa are o curte de 163 de metri pătrați, iar imobilul este la doar doi metri de cel vecin, o clădire căreia îi cade tencuiala şi cu posibil risc în situaţia unui seism puternic. În acest fel se încălcă regulile stabilite prin HG 1000/1999 potrivit cărora imobilul trebuie să aibă o suprafață de teren, neocupată cu construcții, mai mare de 300 metri pătrați, iar construcția să fie amplasată insular sau peninsular, în funcție de perimetrul curții. Imobilul a făcut parte dintr-o listă de șapte, verificate de SPP, din care două au corespuns criteriilor iar cinci nu.
Cum arată oferta Guvernului
Al doilea imobil, situat pe strada Nikolai Gogol, nr. 2. este ocupat în prezent de Mioara Roman, fosta soție a lui Petre Roman. Aceasta urmează să părăsească imobilul în câteva săptămâni, dar este, încă, în litigiu cu statul în privința chiriei. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă s-a arătat reținut în declarații, dar nu a infirmat cele două variante. „După prima ofertă, a venit o a doua ofertă. Una dintre cele două case se afla pe lista inițială de șapte imobile, iar una este diferită. Nu știu exact care sunt locațiile“, a explicat Calotă pentru „România liberă“. Potrivit unor surse apropiate de fostul președinte, acesta ar fi refuzat ambele variante.
Legea privind drepturile foștilor șefi de stat prevede că aceștia au dreptul, de la data încetării mandatului, la „folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru“. În 30 septembrie 2014, Traian Băsescu a solicitat RAAPPS şi SGG, conform legii, folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru. Ca urmare a acestei cereri, în 10 octombrie, RAAPPS a trimis SGG o adresă în care concluzionează că imobilul care îndeplineşte criteriile de atribuire a destinaţiei de reşedinţă oficială este Vila 1 A, cu terenul aferent, din Snagov, cu o suprafaţă utilă de 324 metri pătraţi şi 9.900 metri pătraţi curte. Ulterior, în 21 noiembrie, RAAPPS a stabilit, împreună cu SPP, că două imobile îndeplinesc condiţiile pentru a avea destinaţia de reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului. Este vorba de Vila 1A, deja menționată, şi Vila 11, aflată de asemenea la Snagov, cu o suprafaţă utilă de 2.189 metri pătraţi şi 27.412 metri pătraţi curte. Acestea au fost selectate dintr-o listă de șapte imobile, potrivit unor precizări trimise de RAAPPS la Palatul Cotroceni pe 9 decembrie.
Guvernul a eliminat vilele corespunzătoare
Potrivit plângerii depuse de Traian Băsescu, împreună cu reprezentantul RA-APPS şi SPP, a fost realizată o vizionare a celor șapte imobile privind în special aspectele legate de securitatea clădirii şi a demnitarului, dar şi starea tehnică aparentă, stabilindu-se de comun acord că primele cinci imobile din anexă nu corespund criteriilor legale, dar că ultimele două imobile din listă, respectiv Vila 11 şi Vila 1A, ambele situate în Snagov, corespund acestor criterii, urmând ca RAAPPS să evalueze starea tehnică reală şi să decidă. Pe 10 decembrie, Traian Băsescu a solicitat RAAPPS să decidă ce imobil îi poate pune la dispoziție. El a precizat că instituţia trebuie să propună un imobil, cunoscând în detaliu starea tehnică şi eventuale revendicări de proprietate, tot regia fiind cea care poate evalua care dintre cele două clădiri generează costuri rezonabile de întreţinere şi funcţionare, având în vedere că acestea revin în totalitate fostului preşedinte.
Cu toate că mandatul lui Traian Băsescu s-a încheiat pe 21 decembrie, CA al RAAPPS nu s-a întrunit și nu s-a luat nici o decizie. Prevalându-se de un presupus refuz al președintelui, Exectivul a scos din circuit tocmai cele două vile selectate de SPP și RAAPPS. În 23 decembrie, Vila 1A a fost acordată de către Executiv Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi. Vila 11 a fost scoasă la vânzare de către Guvern pe 19 ianuarie, prima licitație urmând să aibă loc pe 4 februarie, pornind de la un preț de trei milioane de euro plus TVA. În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta a apreciat că Băsescu o să îşi aleagă, până la urmă, o locuinţă din ce mai are RAAPPS, adăugând că fostul preşedinte este „un client foarte cusurgiu“. Ponta susținea că Băsescu nu a răspuns la oferta RAAPPS cuprinzând lista cu locuinţe. Traian Băsescu trebuie să părăsească vila Lac 3 în maximum 60 de zile de la încheierea mandatului prezidenţial.
