La mai bine de trei săptămâni de la dispariția în Turcia, premierul a revenit în țară și își revendică scaunul de la Palatul Victoria. În loc de demisie sau măcar niște explicații pentru absența îndelungată, Ponta a oferit ieri românilor, via echipa sa guvernamentală, o măsură cel puțin discutabilă din punctul de vedere al oportunității și sustenabilității: demnitarii primesc salarii mărite din luna august.
Victor Ponta s-a întors cum a plecat. Adică, în mare secret și cu sfidarea opiniei publice. Nu a spus când a revenit în țară, cum nu a explicat nici ce a căutat la Baku, de ce a ales Turcia pentru operație și de ce și-a prelungit șederea atât de mult. S-a dus, în schimb, la Palatul Victoria, unde a zăbovit circa patru ore în discuții informale cu membrii Cabinetului său. Și a mai făcut ceva Ponta ieri: i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să „ia act“ de reluarea activității în Guvern începând cu data de astăzi. În maniera proprie, cererea către șeful statului a fost publicată pe contul de Facebook al premierului, alături de o fotografie în care acesta este înconjurat de echipa medicală de la Medipol. Fără cârjele de care s-a folosit, ieri, pentru a urca scările de la Palatul Victoria.
Când merge la DNA?
Din 15 iunie (zi în care s-a aflat că a plecat în Turcia) și până acum, Ponta a fost așteptat de mai multe ori la audieri de către procurorii anticorupție. S-a prezentat în locul său avocata, înarmată cu acte care să dovedească imposibilitatea premierului de a veni la DNA. Acum însă acest impediment nu mai există.
Pe 29 iunie, într-o intervenție telefonică la B1 TV, Ponta dădea asigurări că se va prezenta în fața anchetatorilor „în prima zi“ în care se întoarce în țară. Evident, acest lucru nu s-a întâmplat în cursul zilei de astăzi. Rămâne de văzut ce va fi în zilele următoare, în condițiile în care chiar și premierul Ponta admitea că este posibil ca procurorii să-l pună sub control judiciar în dosarul Turceni-Rovinari, în care este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani.
Dragnea îi cere clarificarea relațiilor din coaliție
Spre deosebire de Gabriel Oprea și Rovana Plumb, care l-au întâmpinat pe Ponta pe scările Guvernului, Liviu Dragnea a fost „prins“ de revenirea publică a premierului la Reghin. Este vorba de turneul prin țară pe care numărul doi al PSD (chiar și în absența titulaturii oficiale) îl face de câteva zile bune încoace pentru a lua pulsul filialelor (și, potrivit unor surse, pentru a vedea de ce susținere se bucură și câți ar dori urgentarea convocării unui congres extraordinar).
De la Reghin, Dragnea i-a transmis lui Ponta că trebuie să aibă loc o discuție clarificatoare cu UNPR, pentru că partidul este „supărat“ din cauza votului pentru șefia SIE. Potrivit fostului ministru al Dezvoltării, poporul PSD „nu acceptă“ să aibă „o poziție secundară în guvernare“. „Doresc ca PSD să fie în continuare partidul care are primul ministru al Guvernului și care conduce coaliția de guvernare“, a mai declarat Dragnea.
Cum și-au creat guvernanții un regim privilegiat
Indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, miniştrilor, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii vor fi majorate de peste două ori începând cu luna august, în baza ordonanţei adoptate ieri de Guvern. În schimb, salariile celorlalți bugetari ar putea fi majorate abia peste câteva luni de zile, dacă proiectul de lege la care lucrează acum Ministerul Muncii va fi aprobat de Parlament.
Indemnizaţiile preşedintelui, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere vor fi majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net), remuneraţie acordată şi şefului Curții Supreme, iar salarizarea vicepremierului va fi fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, vor primi o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru.
În prezent, șeful statului este remunerat lunar cu aproximativ 6.500 lei net, preşedinţii celor două Camere parlamentare şi prim-ministrul – cu 6.184 lei net, vicepremierul – cu circa 5.800 lei net, iar un ministru – cu 5.350 lei net. Cu alte cuvinte, salariul șefului statului va crește de 2,3 ori, al premierului de 2,4 ori iar cele ale miniștrilor de 2,5 ori. Oprea a susținut că majorarea va fi aplicată pentru 48 de funcţii de demnitari, dar potrivit ordonanței este vorba de 68 de persoane.
Creșterile consistente de salarii la nivel de vârf au fost justificate de premierul interimar Gabriel Oprea prin dorința de a le egaliza cu cele din alte sectoare. „Nu ne putem preface că este normal ca un preşedinte de ţară europeană să primească la sfârşitul lunii aproximativ 1.500 de euro”, a declarat Oprea, adăugând că „am avut miniştri cu salarii mai mici decât subordonaţii lor”. El a invocat exemplul Justiţiei care este eficientă şi datorită gradului de salarizare mai mare, anticipând că ordonanța va avea ca efect creșterea profesionalizării actului administrativ.
În plus, acesta a susținut că majorarea salariilor ar avea ca efect reducerea corupției. „Peste tot în lume salariile mici în sistemul public generază corupţie şi incompetenţă, nu spun că le justifică, ci doar că sunt o cauză majoră a acestor fenomene”, a explicat Oprea.
Aceeași teză este susținută și de președintele Iohannis, care a spus că intenția guvernului este “înţeleaptă, cu bătaie lungă” şi se poate încadra la categoria „prevenirea corupţiei”.
Mai speciali decât milioane de bugetari
Decizia de ieri a Executivului ridică semne de întrebare în special legate de faptul că guvernanții au separat salariile proprii de cele ale bugetarilor de rând. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunțase încă din luna martie, intenția Executivului de a prezenta în Parlament o lege unică a salarizării bugetarilor. Cu toate acestea, guvernanții au așteptat ca Legislativul să intre în vacanță pentru a mări salariile demnitarilor, ocolind dezbaterile publice pe care le-ar fi generat proiectul.
Chiar și după ce Parlamentul a intrat în vacanță, ministrul Muncii a vorbit de faptul că proiectul, care urma să includă atât salariile demnitarilor, cât și ale celorlalte categorii de bugetari, urma să fie trimis Legislativului în septembrie. Până atunci, proiectul urma să fie discutat cu partenerii sociali. Planul Executivului era să obțină votul Legislativului astfel încât legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Ieri însă, Guvernul a majorat, separat, salariile demnitarilor, renunțând la consultări și folosind o strategie prin care este ocolită orice posibilitate de blocare a deciziei. Guvernul a emis o ordonanță, act normativ care poate fi contestat la Curtea Constituțională doar de Avocatul Poporului. Deținătorul postului, Victor Ciorbea, a evitat însă să conteste ordonanțele Guvernului Ponta, iar pasivitatea sa ar contribui la intrarea rapidă în vigoare a ordonanței.
Traseu complicat
Pentru restul bugetarilor, Gabriel Oprea a oferit un orizont vag de așteptare. „Până la finalul acestui an vom avea creșteri de salarii în tot sistemul public, avem un proiect pregătit de Ministerul Muncii care va deveni în curând lege”, a promis Gabriel Oprea. Proiectul trebuie, însă, votat de ambele Camere ale Parlamentului, proces care se anunță de durată, mai ales ținând cont de climatul politic agitat, inclusiv de posibilitatea instalării unui nou guvern.
Un alt semn de întrebare este legat de raportul dintre salariul minim și cel maxim. Potrivit Rovanei Plumb, acesta va fi de 1 la 18, adică salariul minim va fi de 1.200 de lei, iar cel maxim de 21.540 de lei.
Însă, în condițiile în care ordonanța privind demnitarii intră în vigoare acum, la 1 august raportul va fi de 1 la 20, pentru că salariul minim este, deocamdată, 1.050 lei.
Liderul confederației sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a atras atenția că suma vehiculată pentru cel mai mare nivel de remuneraţie pare să fie contrară legii în vigoare, care stabileşte că aceasta poate fi de cel mult 15 ori salariul minim pe economie din 2010, care atunci era de 600 de lei. Hossu a mai spus că în Franța raportul dintre salariul minim pe economie și cel al președintelui este de 1 la 10.
”Dovedesc încă o dată că, în România, cei care împart, parte îşi fac şi nu îi interesează dreptatea socială. Constatăm că nu au nici o moralitate şi ar fi necesar ca toţi să îşi dea demisia. (…) Nu au bun simţ şi nu înţeleg că, în România, trebuie să trăiască în condiţiile României.“- Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa”
Evidență. Corupția demnitarilor nu are legătură cu salariile
Argumentul guvernanților, cum că majorarea salariilor demnitarilor s-ar impune pentru că „salariile mici generează corupție“, este contrazis de exemple concrete și recente. Membrii celor patru Cabinete Ponta implicați în dosare de corupție au ajuns în situația de a fi acuzați sau chiar condamnați nu pentru că ar fi avut o situație materială precară.
Să ne gândim, doar, la Dan Șova, Darius Vâlcov, Liviu Dragnea ori Relu Fenechiu. Similar, zeci de parlamentari au încălcat legea și au ajuns să fie condamnați angajându-și rudele la propriile cabinete nu pentru că erau prea mici sumele diverse pe care le încasau (indemnizație, sumă forfetară, deconturi, etc.), ci pur și simplu pentru că puteau.
