Parlamentarii vor primi majorările salariale într-o singură tranșă, în timp ce restul bugetarilor le vor încasa eșalonat în câțiva ani. Înalții demnitari au deja indemnizațiile majorate de doi ani de zile, pe baza unei ordonanțe pe care au evitat să o abroge.
Proiectul legii salarizării bugetarilor, inițiat de PSD, prevede că indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică vor crește de la 1 ianuarie 2018. Practic, politicienii își vor primi salariile majorate dintr-o dată, în timp ce angajații obișnui-ți la stat le vor primi în mai multe etape, între 2017 și 2022.
Primele majorări vor avea loc în 2017 și 2018, diferențiat pe anumite categorii de bugetari. În perioada 2019-2028, salariile de bază se vor majora în fiecare an, crescând cu câte un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Și acestea cu toate că liderii PSD au promis că unul dintre principiile actului normativ va fi cel al echității pentru toate categoriile bugetare. În plus, după 2020 România va avea alt guvern, care poate modifica legea inițiată acum de PSD.
În aceste condiții, senatorii și deputații vor avea indemnizații de 13.050 de lei lunar. În prezent, senatorii și deputații au o indemnizație de 5.500 de lei. Legea salarizării prevede calcularea indemnizațiilor prin raportare la salariul minim pe economie (1.450 de lei în prezent). Inițial, președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că parlamentarii vor avea un coeficient între 5 și 7, adică între 7.200 și 10.000 de lei. Ulterior, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat alt coeficient – 8, echivalent cu indemnizații de 11.600 de lei. În cele din urmă, proiectul depus de PSD prevede un coeficient 9 pentru indemnizațiile parlamentarilor, adică 13.050 de lei. Creșterea sala-riului minim, promisă de PSD pentru anii următori, va antrena și creșterea acestor indemnizații.
Remus Borza (ALDE), -nemulţumit de indemnizaţie
Creșterea salariilor parlamentarilor față de varianta inițială vine după ce mai mulți senatori și deputați au cerut acest lucru, unul dintre cei vehemenți fiind Remus Borza (ALDE). „Trebuie să acceptaţi că, la nivelul ăsta redus de salarizare, vor intra în sistemul public, în corpul demnitarilor, doar mediocrii sau hoţii. Un demnitar nu poate să vină, ca nişte colegi de la un anumit partid, în blugi, bărboşi, slinoşi, să spună: eu sunt alesul neamului. Dacă nu înţelegem să ne onorăm demnitarii, nici alţii în afară nu ne vor onora pe noi, ca popor”, a comentat Remus Borza.
Mai mult, modificarea salariilor atrage și creșterea sumelor forfetare, pentru funcționarea birourilor parlamentare, care vor fi egale cu indemnizația lunară, adică încă 13.050 de lei. În prezent, suma -forfetară este în jurul a 8.000 de lei, fiind echivalentul unei indemnizații și jumătate. Chiar dacă s-a schimbat modul de calcul, în practică, suma forfetară va -crește.
Salariul lui Dragnea, conservat
Potrivit aceluiași document, președintele României va avea un salariu de 17.400 de lei, comparativ cu 21.540 cât are în prezent. Prim-ministrul și președinții celor două Camere vor avea indemnizații de 16.675 de lei, în timp ce miniștrii vor avea lunar câte 15.225 de lei. Modificările vin în contextul în care 68 de înalți demnitari au salariile majorate de aproape doi ani de zile, pe baza unei ordonanțe emise în iunie 2015, de premierul interimar de atunci, Gabriel Oprea. Astfel, președintele României a primit un salariu brut de 21.540 de lei, iar premierul și șefii celor două Camere se situează pe aceeași treaptă. Ceilalți înalți demnitari, miniștri și șefi de servicii secrete au primit indemnizații de 19.055 de lei brut. La vremea respectivă, măsura a provocat controverse din cauză că -Guvernul majorase selectiv veniturile acestor categorii, în timp ce amânase legea salarizării unice a bugetarilor. Atât premierul Victor Ponta, cât și Liviu Dragnea, liderul celui mai mare partid parlamentar, au promis anularea actului normativ.
După incendiul din Colectiv, în noiembrie 2015, parlamentarii au încercat să diminueze impactul nemulțumirilor populare respingând ordonanța în Senat. Renunțarea la indemnizațiile majorate a fost doar o știre pe burtiera televiziunilor deoarece, pentru a produce efecte, era nevoie și de votul Camerei Deputaților, for decizio-nal. După liniștirea spiritelor, în decembrie 2015, Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat aviz favorabil proiectului de lege. Ulterior, asupra subiectului s-a așternut liniștea timp de un an de zile.
În preajma alegerilor parlamentare de anul trecut, în octombrie 2016, PNL a cerut respingerea ordonanței, iar Dragnea a sărit să își dea acordul. „Nu pot să votez cu două mâini, dar voi ridica mâna foarte sus. De ce să stea aceşti demnitari cu salariile cocoţate atât de sus?”, a comentat liderul social-democrat. Nu s-a întâmplat nimic.
În decembrie 2016, Dragnea a devenit președinte al Camerei Deputaților, și, implicit, unul dintre beneficiarii salariilor majorate. Abia în ianuarie 2017 Comisia de buget a respins ordonanța, hotărând că demnitarii vor reveni la salariile din 2015, plus un spor de 10% – 9.267 de lei pentru președinte și șefii celor două Camere. Fără niciun efect practic, însă.
Raportul Comisiei juridice a rămas la sertar fără a fi discutat de plen nici până astăzi. Legea salarizării prevede anularea ordonanței din 2015.
