Președintele Iohannis îl poftește pe premierul tehnocrat în politică. Cioloș: Eu nu am înțeles din ceea ce a spus domnul președinte că mi-a cerut să candidez

UPDATE 11.56: Premierul Dacian Cioloș a declarat, vineri, că nu va candida la alegerile parlamentare. „Nu. Am spus că nu o să candidez. Și eu nu am înțeles din ceea ce a spus domnul președinte Iohannis că mi-a cerut să candidez.”

Citește declarația integrală a premierului Cioloș aici: Premierul Dacian Cioloș anunță că nu va candida la alegerile parlamentare.

———–

Premierul ar avea sprijinul lui Klaus Iohannis și al PNL pentru un nou mandat, iar unele surse afirmă că ar urma să accepte această susținere, însă liberalii sunt departe de a forma o majoritate parlamentară. PSD ar putea câștiga alegerile, dar, dacă scorul este echilibrat, președintele va juca un rol decisiv.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că Dacian Cio­loş ar face bine să continue proiectele, dar atunci să îşi declare măcar „simpatia sau adeziunea sau preferinţa“ pentru partidul cu care ar putea să colaboreze în viitor, după alegerile parlamentare. „Este o întrebare la care Cioloş cred că va trebui să răspundă în perioada următoare fiindcă mulţi îşi pun întrebarea dacă Dacian Cioloş rămâne un premier independent şi după aceea se retrage sau dacă doreşte să-şi continue anumite proiecte şi recunosc că personal cred că ar face bine să continue proiectele începute, dar atunci să îşi declare măcar simpatia sau adeziunea sau preferinţa pentru partidul cu care ar putea să colaboreze în viitor, sigur, după alegerile parlamentare“, a fost mesajul șeful statului. Klaus Iohannis a reafirmat că după alegerile parlamentare nu va nominaliza persoane independente politic pentru poziţia de premier al României. „După alegeri vom avea un guvern politic, asta însemnând că toată lumea va reprezenta un partid. Aşa funcţionează democraţia“, a spus şeful statului.

Cioloș pregătește un răspuns pozitiv

De menționat că mesajul lui Iohannis către Cioloș a fost lansat cu prilejul reuniunii Biroului Grupului Partidului Popular European, care are loc la București. La aceeași reuniune a participat și premierul Dacian Cioloș, care a avut discuții particulare cu liderii PNL, conturând posibilitatea unei viitoare colaborări. „Răspunsul premierului la mesajul lui Iohannis va fi unul pozitiv“, au afirmat surse convergente de la PNL și de la Palatul Victoria.

După mesajul șefului statului, mai mulți lideri liberali au sugerat sau au spus direct că Dacian Cioloș are sprijinul PNL pentru un nou mandat la Palatul Victoria. „Sunt ei, pe de-o parte, PSD, ALDE, PMP, cu stridențele naționaliste, religioase și înapoierea social-economică și, pe de altă parte, noi, cei din PNL, președintele României, prim-ministrul și toți cei care vor binele României“, a comentat liderul PNL Alina Gorghiu. Prim-vicepreședintele PNL, Cristian Bușoi, a fost chiar mai explicit, afirmând că Dacian Cioloș „poate să fie opţiunea noastră principală de prim-ministru dacă românii ne vor acorda încredere şi dacă după alegeri se poate construi o majoritate în jurul PNL”. El a spus că există şi varianta unui proiect comun cu Cioloş, fără ca acesta să fie obligat să se înscrie în PNL.

Cum se poate contura, însă, noua majoritate? Media sondajelor de opinie realizate până acum indică că PSD ar avea în jur
35-37%, PNL în jur de 30%, iar pragul electoral de 5% ar mai fi trecut de UDMR (6-7%), în timp ce PMP și ALDE ar avea puțin peste 5%. USR, partid care și-a anunțat susținerea pentru Cioloș, are 4% și, fiind lipsit de structuri în teritoriu, este dificil să obțină rezultate mai bune față de sondaje, afirmă analistul politic Cristian Pârvulescu.

Scenariile pe axa Cotroceni- PNL

În aceste condiții, o majoritate pro-Cioloș ar trebui să se bazeze pe alte variante. După cum am menționat, Alina Gorghiu a plasat PSD, ALDE și PMP în tabăra adversă, dar surse politice susțin că la Palatul Cotroceni lucrurile se văd ușor diferit. Astfel, președintele Iohannis ar miza pe o majoritate formată din partidele afiliate la PPE – PNL, UDMR și PMP. Dincolo de afilierea la același grup politic, în spatele acestei strategii se ascunde un calcul pragmatic. Este posibil ca PNL, UDMR și PMP să aibă un număr apropiat de mandate de PSD și ALDE. În aceste condiții, rolul președintelui ar fi unul decisiv. Potrivit Constituției, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. „Dacian Cioloș poate fi sprijinit de o coaliție formată, în funcție de numărul de mandate din Parlament, de PNL, UDMR și un alt partid care va trece pragul electoral“, crede Cristian Pârvulescu. El nu exclude nici varianta unui guvern de mare coaliție între PNL și PSD. „PSD spune că nu acceptă guvern de coaliție, dar până la alegeri sunt posibile schimbări. Dacă singura variantă de a fi la putere ar fi guvernul de coaliție, o vor refuza?“, a comentat Pârvulescu.

Planurile PSD

Deocamdată, în dezbaterile oficiale social-democrații insistă pe faptul că vor câștiga alegerile și vor forma Guvernul. „Îi solicit preşedintelui Iohannis să res­pecte Legea fundamentală a statului român şi să se abţină de la a se implica în competiţia electorală dintre partidele politice. Viitoarea guvernare va fi constituită aşa cum vor hotărî cetăţenii prin vot. Experimentul «Guvernul meu» a eşuat“, a comentat Dragnea. Mesajul său a fost dublat de cel al liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care l-a acuzat pe șeful statului că încalcă legea fundamentală implicându-se în campania electorală. Declarațiile sunt strict de natură politică: Curtea Constituțională a reglementat dreptul președintelui de a face declarații în sprijinul unor competitori electorali (în cazul Băsescu-PMP). Președintele Camerei Deputaților, Florin Iordache (PSD), avansează numele lui Liviu Dragnea pentru postul de premier. „Cea mai bună variantă este Liviu Dragnea, susținut de PSD și ALDE. PSD și ALDE vor avea peste 50% din mandate. Dacă ai majoritate, președintele nu poate refuza propunerea partidelor care au majoritate“, afirmă Iordache.

Realitatea post-electorală poate fi, însă, mai complicată. „PSD poate forma un guvern doar dacă ia peste 40% și în Parlament intră doar trei formațiuni – PSD, PNL și UDMR. În acest caz, UDMR se poate alătura PSD formând o majoritate care va avea peste 50% din mandate. Și în acest caz, însă, poate fi o dezbatere constituțională dacă președintele este obligat să numească persoana propusă de PSD sau este doar obligat să numească o persoană din acest partid“, atenționează Pârvulescu.

De altfel, președintele Iohannis a dat până acum mai multe semnale că nu îl va nominaliza pe Liviu Dragnea, din cauza condamnării cu suspendare în dosarul fraudelor la referendum și din cauza trimiterii în judecată în dosarul de corupție de la CJ Teleorman.

CONSTITUȚIE. Etapele desemnării premierului

1.  Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
2.  Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
3.  Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.