În cadrul conferinţei de presă din cadrul summitului Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a calificat acuzaţiile aduse SRI, potrivit cărora instituţia ar fi autorizat acţiunea Black Cube, drept “caraghioase”, după ce portalul stiripesurse.ro susține că a intrat în posesia unui document din care ar reieși că agenții companiei de intelligence Black Cube, anchetați la București pentru o acțiune de spionare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ar fi avut autorizare specială de la anumiţi membri din Serviciul Român de Informații.
“Președintele și Președinția nu au protejat, nu au fost implicate în această acțiune Black Cube nici formal, nici informal”, a spus Klaus Iohannis.
Citeşte şi: Stiripesurse.ro: Agenții Black Cube care au spionat-o pe Kovesi aveau autorizare de la SRI
Portalul menționat amintește că cei arestați și firma de intelligence susțineau public că au acționat legal și cu autorizare de la cel mai înalt nivel, întreaga presă a solicita lămuriri acolo. Administrația Prezidențială s-a mulțumit atunci să transmită pe surse că o astfel de autorizare nu ar fi existat.
Şeful statului a declarat că SRI nu numai că nu a avut nicio implicare în a proteja şi a muşamaliza acţiunea de spionaj, ci a participat activ la lichidarea activităţii Black Cube şi la prinderea infractorilor.
“Că unii infractori s-au gândit că dă bine sau interesant în România să spună că SRI și președintele îi apără, cine are plăcerea să se uite mult la filme cu spioni poate găsește o plăcere în asta, dar aceste afirmații sunt total nefondate. Eu nu am datele din dosar, ele sunt la DIICOT, dar pot să vă spun o părere personală: nu există instituție din România care a protejat infractorii, că unii provin din instituții și poate s-au erijat în reprezentanții acestor instituții, asta am mai văzut-o, dar o instituție a statului român să protejeze infractori, așa ceva nu se poate”, a adăugat Iohannis.
Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a afirmat, vineri, la Bruxelles, că speculaţiile legate de o posibilă implicare a Preşedinţiei şi Serviciului Român de Informaţii în dosarul Black Cube sunt ”făcături” şi a precizat că i-a solicitat procurorului-şef al DIICOT să clarifice ”definitiv şi integral” această speţă.
Klaus Iohannis a afirmat că a avut o discuţie cu şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu legată de dosarul Black Cube. ”Singurul lucru care l-am spus – sper să nu fie intepretat ca un amestec în justiţie – l-am rugat pe domnul Horodniceanu să facă ce vrea, cum vrea şi când vrea, dar să lămurească definitiv şi integral această speţă”, a declarat Iohannis.
Șefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost vizată de o acţiune de spionaj din partea companiei israeliene Black Cube. În acest dosar, este implicat şi un fost șef al sectorului Informativ Operativ din Directia Generala de Prevenire si Combatere a Terorismului din cadrul SRI, Daniel Dragomir. El este suspectat că ar fi vândul informații și chiar ar fi fost strategul agenției private de spionaj, fondată de generali din Mossad și Serviciul de Informații Militare al armatei israeliene.
În luna august, doi procurori DIICOT au fost în Israel, în cadrul unei comisii rogatorii internaționale, pentru a discuta cu fondatorii Black Cube, Dan Zorrela și Avi Yanus, precum și cu Yossi Barkshtein, suspecți în dosar.
În 8 august, Tribunalul București a admis cererea DIICOT de emitere a unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Yossi Barkshtein, al treilea israelian de la firma Black Cube implicat. Yossi Barkshtein a reușit să părăsească teritoriul României imediat după ce procurorii DIICOT i-au reținut pe ceilalți doi angajați de la Black Cube, Ron Weiner și David Geclowicz. În prezent, Ron Weiner și David Geclowicz sunt cercetați în arest la domiciliu.
Procurorii DIICOT îl acuză pe Ron Weiner de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, în formă continuată, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice. David Geclowicz este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la transfer neautorizat de date informatice, complicitate la alterarea integrităţii datelor informatice şi complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.
„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv (Israel), cât şi în Londra (UK), împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi cei doi inculpaţi, Weiner Ron şi Geclowicz David, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept al conţinutului acestora”, susţin procurorii DIICOT.
În cadrul grupării astfel constituite, Ron Weiner şi David Geclowicz ar fi avut roluri şi sarcini precis trasate. Astfel, procurorii DIICOT îl acuză pe Ron Weiner ar fi răspuns de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de email, în timp ce, în prealabil, David Geclowicz ar fi fost cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul Laurei Kovesi şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de email, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.
Totodată, Ron Weiner este acuzat că ar fi a accesat în mod repetat şi fără drept (fără autorizarea/ consimţământul deţinătorilor şi utilizatorilor legitimi), respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (ID-uri şi parolele de autentificare), căsuţele de email (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor) a trei persoane.
„După ce în prealabil autorul a accesat respectivele conturi online şi a preluat controlul asupra acestora, a luat astfel cunoştinţă de informaţiile şi corespondenţa privată stocate în cadrul respectivelor conturi compromise, date informatice pe care le-a copiat şi le-a transferat în mod neautorizat în propriul sistem informatic, producându-se în acest fel modificări inerente în conţinutul conturilor atacate”, precizează DIICOT.
