UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, după întâlnirea cu reprezentanţii FMI, de la Palatul Victoria, că speră ca în viitoarele misiuni ale Fondului, discuțiile să reflecte progrese mai semnificative, informează Administraţia Prezidenţială.
Aşadar, președintele ”și-a exprimat speranța că, în contextul viitoarei misiuni a delegaţiei, discuțiile dintre autoritățile române și instituțiile financiare internaționale vor reflecta progrese mai semnificative, care să se concretizeze în încheierea cu succes a Acordului”, se arată în comunicatul citat.
De asemenea, şeful statului fost informat de către reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale cu privire la stadiul Acordului cu România și la concluziile actualei misiuni comune a celor trei instituții internaționale.
”Au fost prezentate principalele măsuri privind reformele structurale care au făcut obiectul evaluărilor şi negocierilor cu Guvernul, atât cele asupra cărora s-a ajuns la un acord, cât și cele asupra cărora urmează să se decidă în lunile următoare”, se menţionează în comunicatul Preşedinţiei.
Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta după o ultimă rundă de discuţii cu board-ul FMI.
Premierul a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.
"Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative", a spus Ponta.
Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.
Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România, conducând-l spre "panta de închidere".
"Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent", a afirmat Ponta.
——-
Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, luni, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional.
Discuţiile preşedintelui Iohannis cu delegaţia comună a FMI şi a Comisiei Europene vor avea loc după ce şi premierul Victor Ponta se va întâlni cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.
De asemenea, şi comisiile de buget-finanţe din Parlament se vor întâlni, luni, cu reprezentanţii FMI, cu care vor discuta despre situaţia creditelor acordate în franci elveţieni.
În negocierile de sâmbătă nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizând preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara.
"În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta", au declarat surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.
Premierul Victor Ponta declara, recent, că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea "cu bine" a acordului existent.
O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.
