Mandatele consilierilor județeni și locali care au schimbat partidul ar trebui să înceteze, în timp ce primarii și șefii de CJ mai au o portiță de scăpare, consideră experții, pe baza motivării Curții Constituționale. Decizia finală va aparține Parlamentului, iar PSD refuză să aplice vreo sancțiune traseiștilor.
Curtea Constituţională cere Parlamentului, prin motivarea la decizia de neconstituţionalitate a ordonanței traseismului, să aprobe măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a acesteia. Ordonanţa de urgenţă, inițiată de vicepremierul Liviu Dragnea, a intrat în vigoare în 2 septembrie 2014 și prevedea că timp de 45 de zile primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni îşi pot schimba partidul fără a-și pierde mandatul.
CCR arată că ordonanţa de urgenţă vizează crearea cadrului necesar “coagulării unor majorităţi politice în cadrul autorităţilor publice locale, altele decât cele rezultate din alegeri“. „Or, un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situaţie extraordinară care să necesite adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. Constituirea sau ruperea alianţelor politice intră în exerciţiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct şi brutal, schimbă configuraţia politică a autorităţilor administraţiei publice locale şi alterează voinţa electoratului“, se arată în decizia Curţii.
Observațiile CCR
Curtea constată că ordonanţa de urgenţă încalcă textul constituțional numai în raport cu situaţia consilierilor locali şi judeţeni, care sunt aleși pe liste. CCR arată că textul constituţional nu impune în mod obligatoriu o anumită soluţie legislativă pentru cei aleși uninominal, respectiv primarii și președinții de consilii județene, lăsând legiuitorului posibilitatea de a condiţiona sau nu păstrarea mandatului de pierderea calităţii de membru al partidului politic prin demisie.
Pe de altă parte, potrivit CCR, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu încălcarea normelor de tehnică legislativă şi a dispoziţiilor constituționale. Concret, CCR a reținut că ordonanța de urgență nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute de lege – nu este nici derogare, nici suspendare, nici normă specială sau cu aplicare limitată în timp. Având în vedere neconstituţionalitatea extrinsecă astfel reţinută, aceasta afectează actul normativ în ansamblul său, susţin judecătorii CCR.
Ce se va întâmpla mai departe?
Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a elabora o lege de respingere a ordonanței, în acord cu decizia Curții Constituționale. Unul din aspectele importante ale motivării CCR este legat de respingerea procedeului folosit de Executiv, consideră Laura Ștefan, expert anticorupție. „CCR a analizat dacă o astfel de ordonanță de urgență era posibilă în contextul legislativ românesc și a ajuns la concluzia că nu era posibilă. Această ordonanță de urgență nu este nici o derogare, nici o suspendare a legii – încalcă normele de tehnică legislativă“, a explicat Laura Ștefan. În acest context, ea precizează că situația consilierilor locali și județeni este clară – trebuie să își piardă mandatele. „Curtea spune, în esență: «nu puteți printr-o lege să stabiliți că nu își pierd mandatele consilierii locali și județeni care își schimbă partidele, din moment ce aceștia au fost aleși pe liste». Parlamentul nu poate adopta altă soluție în afară de pierderea mandatelor pentru consilierii locali și județeni“, precizează Laura Ștefan. Ea recunoaște că situația primarilor și președinților de consilii județene este mai complicată. „În privința primarilor și șefilor de CJ, Curtea spune că este la latitudinea legiuitorului. Însă, să corelăm cu faptul că magistrații au decis că ordonanța este, practic, inexistentă. Dacă vor să le permită primarilor și șefilor de CJ traseismul, parlamentarii ar trebui să elimine sancțiunile din Legea 393/2004, dar respectând normele de tehnică legislativă“, a explicat Laura Ștefan. „În cazul în care Parlamentul nu ia o decizie, instanțele care au pe rol procese referitoare la mandatele aleșilor locali vor aplica decizia CCR, după cum o vor interpreta fiecare“, a concluzionat Laura Ștefan.
PSD își apară traseiștii
O viziune similară o are și prim-vicepreședintele PNL, Ludovic Orban, în condițiile în care liberalii au contestat ordonanța la CCR. „Din motivare reiese clar că mandatele consilierilor locali și județeni trebuie să înceteze. În cazul primarilor și președinților de consilii județene, decizia va rămâne la latitudinea Parlamentului“, este interpretarea liderului liberal. În paralel, PNL a inițiat demersuri în contencios administrativ pentru a obține invalidarea mandatelor pentru cei care și-au abandonat partidul.
Social-democrații, principalii beneficiari ai ordonanței, susțin însă că nici un traseist nu își va pierde mandatul. „Nu pot să își piardă mandatele pentru că nici o lege nu poate produce efecte retroactiv. Pe de altă parte, în momentul în care respectivii au semnat adeziunile, ei au respectat ordonanța în vigoare. S-ar crea un precedent periculos, să respecți un act normativ și, ulterior, să te trezești că a fost declarat neconstituțional“, a explicat deputatul PSD Florin Iordache.
Potrivit unui raport Expert Forum, 540 de primari, 171 de consilieri județeni și 4.378 de consilieri locali și-au schimat partidul, pe baza ordonanței, principalul beneficiar fiind PSD.
