Comisia Juridică a Senatului discută, marţi, propunerea de modificare a Codului de Procedură Penală, inţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, care prevede ca inculpații arestați preventiv să nu fie încătusați, decât dacă au săvârșit infracțiuni de violență, informează Mediafax.
Astfel, senatorul PSD Șerban Nicolae a depus la începutul anului o propunere legislativă pentru modificarea Codului de Procedură Penală, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă şi se introduce, ca măsură preventivă, “arestul sever”.
Citește și: Senatorul PSD Șerban Nicolae: Corupţia nu se pedepseşte cu arestul
Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat şi a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.
Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.
De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, pottrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.
În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.
Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de procedură penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulaţie, în ţară şi localitate, au fost incluse în controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu.
Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curţii Constituţionale, s-a constatat faptul că în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigenţelor Constituţiei României.
În acest context, potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, durata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.
Şerban Nicolae menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul “arest” ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma “arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate.
“Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive.
În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate – arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: “arestul la domiciliu”, respectiv “arestul sever”.
Potrivit iniţiatorului, principala diferenţă rezultată din locul de desfăşurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deţinere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reţinere şi arestare preventivă.
Şerban Nicolae menţionează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele privitoare la persoana inculpatului.
Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţe care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională.
Senatorul PSD mai spune că propunerea legislativă nu modifică ipotezele măsurii arestării pentru asigurarea bunei administrări a cauzei.
“Reintroducerea sintagmei ‘pericol concret’ existentă în forma anterioară şi redusă la ‘pericol’ în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracţiunii şi pericolul concret pentru ordinea publică”, se mai arată în expunerea de motive.
Şerban Nicolae mai spune că în cazul în care inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuţat şi nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spaţiul public.
“Aceleaşi considerente trebuie aplicate şi în cazul aducerii cu mandat emis fără citarea prealabilă a făptuitorului, evitându-se, astfel, comiterea de excese sancţionabile din perspectiva respectării dispoziţiilor constituţionale şi procesual penale sau chiar a normelor europene”, mai apreciază iniţiatorul proiectului.
DNA a transmis, după depunerea proiectului, că propunerile de modificare a Codului de procedură penală, aflate în dezbatere la Senat, ar putea afecta efecienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie, introducerea unei măsuri preventive noi, respectiv arestul sever, nefiind justificată.
DNA consideră că nu se justifică introducerea “arestului sever” deoarece modificarea reprezintă doar “un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă”.
“Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reţinut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală”, conform comunicatului de presă.
Sursa citată arată că, în condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică.
“Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare şi a prob a probelor administrate”, potrivit DNA.
DNA consideră că, prin aceste modificări, s-ar aduce o atingere semnificativă a capacităţii investigative a structurii din Ministerului Public.
În 30 martie, senatorul PSD Şerban Nicolae declara că propunerea sa de modificare a Codului de procedură penală nu a fost făcută pentru demnitari, ci pentru orice cetăţean, şi că a eliminat corupţia dintre infracţiunile pentru care se poate dispune arestarea pentru că aceasta se pedepseşte cu închisoarea.
“N-are nicio legătură cu parlamentarii, textul pe care eu îl propun este aplicat, în egală măsură, în cazul în care el va deveni lege, şi unuia care a furat o găină şi unui ministru care a comis un act de corupţie în exercitarea funcţiei şi oricărei alte persoane”, a spus Şerban Nicolae, la întrebările jurnaliştilor.
Întrebat de ce a eliminat corupţia dintre infracţiunile pentru care se poate dispune arestul, senatorul a răspuns că aceasta este o faptă ce se pedepseşte cu închisoarea, şi nu cu arestul preventiv.
“Din punctul meu de vedere pericolul concret pentru ordinea publică nu este dat de gravitatea faptei. Gravitatea faptei duce la angajarea răspunderii prin pedeapsă, arestarea preventivă nu este o pedeapsă. Eu aş aştepta ca lumea să înţeleagă că arestarea preventivă este o măsură preventivă, care ar urma să prevină ceva. Dacă cineva a comis o faptă de corupţie va fi pedepsit cu închisoare, şi nu cu arestarea preventivă”, a declarat Nicolae.
Întrebat cum poate proiectul său legislativ să protejeze o anchetă penală de posibile tenative de distrugere de probe, de influenţare a martorilor sau a actului de justiţie din partea unor inculpaţi, Nicolae a răspuns că toată plaja de infracţiuni ce vizează influenţarea actului de justiţie este sancţionată şi în prezent de normele penale, dar şi în proiectul său legislativ.
