Președintele Klaus Iohannis ține tema legislației penale pe agenda publică, printr-un referendum consultativ. Liviu Dragnea, beneficiar al unei eventuale modificării a legii grațierii și Codului Penal, are puterea de a-l lăsa pe Iohannis fără imunitate și amenință că o va face.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis oficial, ieri, spre Parlament o scrisoare în care anunţă că îi consultă pe senatori şi pe deputaţi în privinţa declanşării referendumului pe tema luptei anticorupție. Șeful statului intenționează să ceară poporului să își exprime opinia cu privire la ”continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.
Inițiativa șefului statului a venit în condițiile în care guvernul controlat de Liviu Dragnea pregătește două ordonanțe controversate, pe tema grațierii și a modificării Codului Penal. Ordonanțele ar avea ca efect salvarea mai multor politicieni, în frunte cu Liviu Dragnea, și au fost contestate de zeci de mii de manifestanți.
Este pentru prima dată după decembrie 1989 când un președinte al României convoacă un referendum pe teme care privesc legislația penală. Un articol din Constituție interzice ca legile privind grațierea și amnistia să fie inițiate de cetățeni, dar legea referendumului nu conține o restricție similară iar CCR a decis, în 2006, că lista temelor poate fi decisă de șeful statului. Pentru a evita controversele, preşedintele Iohannis a explicat că întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul „graţiere”.
Fără pârghii juridice
Potrivit legii, Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile pentru a-i da președintelui un răspuns cu caracter consultativ. Dacă acest termen expiră, chiar și fără un răspuns, Iohannis poate semna decretul privind organizarea referendumului. Nu există o prevedere expresă privind durata campaniei, dar, de obicei, a existat o perioadă de 30 de zile de popularizare a subiectului, în care părțile implicate pot face campanie pro sau contra. PNL șI USR au anunțat că susțin demersul președintelui.
Astfel, referendumul ar putea avea loc în luna martie. Cvorumul pentru validarea referendumului a fost redus de Parlament în 2013 la 30%, față de 50% cât era anterior.
Însă, nu există pârghii legale pentru a pune în aplicare rezultatului referendumului cu caracter consultativ iar guvernul controlat de Dragnea nu va putea fi obligat să renunțe la ordonanțe, chiar dacă electoratul îi dă dreptate președintelui Iohannis. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2012, rezultatele unui referendum consultativ au efecte obligatorii, iar voinţa populară nu poate fi ignorată.
Însă, aplicarea rezultatelor nu este directă, ci indirectă, prin acţiunea Parlamentului, fiind astfel posibile amânări pe termen nedefinit, aşa cum s-a întâmplat în cazul referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari. Însă, prin acest referendum tema poate fi ținută pe agenda publică.
Strategia PSD
În replică, liderul PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că vrea să dărâme guvernul PSD până în vară. El crede că preşedintele Iohannis „îşi cere suspendarea”, pentru a avea din nou „o tribună” şi să meargă în ţară „ca să se victimizeze”, dar PSD nu va iniția un astfel de demers. Dragnea a anunțat, în schimb, că PSD va declanşa în primăvară două referendumuri – pe tema familiei tradiționale şi privind regimul imunităţilor din România, inclusiv cea a președintelui.
Spre deosebire de referendumul anunțat de Iohannis, scenariul lansat de PSD presupune o altă procedură, cea de modificare a Constituției atât în privința definiției familiei cât și în privința imunității parlamentare și a președintelui.
Propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. PSD nu are două treimi din voturi dar temele propuse sunt greu de respins de către PNL, care s-a pronunțat atât pentru restrângerea imunității cât și pentru familia tradițională. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. În cazul în care se întrunește cvorumul, modificările produc efecte, iar președintele Iohannis rămâne fără imunitate.
Regulile referendumului
*Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente
* Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente
*Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau ”NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.
Referendumuri post-decembriste
* 8 decembrie 1991 – aprobarea unei noi Constituții, cu un procentaj de 77,3% dintre participanți.
*18 și 19 octombrie 2003 – reviziuirea Constituției, aprobată cu o prezență de 55%.
*19 mai 2007 –Demiterea președintelui Traian Băsescu a fost respinsă, cu 74,48% din voturi. Prezența a fost de 44,45%.
* 25 octombrie 2007 – introducerea votului uninominal. Prezența la vot a fost de 26,51 %, sub pragul de 50% plus unu, ceea ce a dus la invalidare. Dintre alegători, 81,36 % au votat DA.
* 22 noiembrie 2009 – reducerea numărului de parlamentari la 300 (88,84% DA) și trecerea la un parlament unicameral ( 77,78%), validate cu o prezență de 50,16%.
* 29 iulie 2012 – demiterea președintelui Traian Băsescu a fost invalidată, din cauza prezenței de 46,24%. 87,52% dintre cei care au votat s-au pronunțat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii.
