6.9 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSportTudorel Toader îi dă replica Laurei Codruța Kovesi: Ministrul are dreptul de...

Tudorel Toader îi dă replica Laurei Codruța Kovesi: Ministrul are dreptul de a verifica eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu. Anterior, DNA a comunicat că numai CSM poate evalua activitatea procurorilor

Ministerul Justiției (MJ) a precizat, luni, într-un comunicat de presă remis redacției, că are dreptul și obligația de a verifica eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către procurori. Explicația vine în contextul în care Direcția Națională Anticorupție (DNA) a menționat că evaluarea procurorilor este realizată numai de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce ministrul Tudorel Toader a anunțat demararea unor verificări privind activitatea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și a procurorului general al României, Augustin Lazăr.

„Având în vedere afirmaţiile şi informaţiile vehiculate în spaţiul public, referitoare la competenţa de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorii şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o corectă şi completă informare a opiniei publice, Ministerul Justiţiei face următoarele precizări: ministrul Justiţiei, în calitate de titular al propunerii de numire şi revocare a procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (art. 54 alin. 1 din Legea nr.303/2004), are dreptul şi obligaţia de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurori, conform art. 69 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară: Articolul 69 alin (1) – Ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul Justiţiei”, precizează sursa citată.

Astfel, controlul constă în „verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate”. 

Ministerul Justiției precizează că ministrul poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.

„În ceea ce priveşte evaluarea profesională a procurorilor şefi, realizată la trei ani şi finalizată cu acordarea unui calificativ, aceasta se efectuează conform procedurii stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii şi este distinctă de evaluarea ministrului justiţiei vizând eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorii şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, mai precizează sursa citată.

Precizările Ministerului Justiției vin după ce, luni dimineața, DNA a precizat că evaluarea procurorilor este realizată numai de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a declarațiilor de duminică seara ale ministrului Tudorel Toader, care a anunțat că va evalua activitatea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și a procurorului general Augustin Lazăr.

„Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil. În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită. Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul instituției.

Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă.

„Apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor. Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor. În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituțională a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale, între:  Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament – Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008); Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008); Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010); Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010). Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii", mai precizează sursa citată.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, duminică seara, la Antena 3, că în următoarele două săptămâni va face o evaluare a activității procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA)  și a procurorului general al României. Totodată, el a precizat că va avea o discuție cu Laura Codruța Kovesi și cu Augustin Lazăr, pe tema anchetei privind elaborarea Ordonanței 13.

„Zilele următoare voi avea discuţii cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, cu Augustin Lazăr, şi separat cu procurorul şef de la Direcţia Naţională Anticorupţie, pe tema despre care vorbim, evoluţiile acestea, modul în care dânşii s-au raportat la lege, la standardul constituţional, la standardele Comisiei de la Veneţia. În decizie am văzut foarte multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică şi răspunderea juridică penală, că decidentul, legiuitorul trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative por fi cenzurate prin proceduri normale şi constituţionale. Aşadar, voi avea zilele următoare discuţii separate cu dânşii pentru a le vedea punctul de vedere", a declarat Tudorel Toader, întrebat ce măsuri va lua după motivarea Curţii Constituţionale referitoare la conflictul DNA-Guvern. 

În acest context, ministrul Justiției a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi. „Eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanşate de mine, să aibă dânşii iniţiativa unei proceduri lăuntrice individuale privind modul în care s-au poziţionat la dispoziţiile legale, constituţionale şi chiar în dezbaterile din spaţiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire deosebită, o aşteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm", a mai declarat Tudorel Toader.

Totodată, el a anunțat că va efectua o anchetă a activității desfășurate de Ministerul Public, care va începe „de mâine” (n.r – de luni).

„În paralel, începând de mâine, prin colegii mei de la Ministerul Justiţiei, voi face o fundamentare, o evaluare, a activităţilor desfăşurate de Ministerul Public pe de o parte, de Direcţia Naţională, structură a Ministerului Public, pe de altă parte. Evaluarea va avea două componente, două direcţii, pe de o parte cea profesională, pe cauze, pe de altă parte cea managerială, privind instituţiile pe care domniile lor le conduc. După ce am discuţia cu dânşii, după ce voi face face această evaluare pe cele două direcţii, voi stabili măsurile pe care le voi lua", a mai spus ministrul Justiţiei.

Curtea Constituțională a Românie a admis, în 27 februarie, sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13. Judecătorii CCR au motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.

Astfel, motivarea conflictului DNA-Guvern, judecătorii CCR au transmis că argumentele expuse impuneau organului judiciar soluţia de clasare, fără a efectua acte de urmărire penală. Asta ca urmare a incidenţei art.16 alin.(1), întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror.

„În condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării", a precizat Curtea Constituţională, în motivare.

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă