Oficialii de la București se opun în continuare cotelor obligatorii de refugiați, dar caută soluții alternative, analizate în ședința de joi a CSAT.
Liderii politici de la București au luat în calcul posibilitatea ca Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulți refugiați, comparativ cu oferta inițială a României. În aceste condiții, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a vehiculat, ca posibilă soluție, folosirea de fonduri UE pentru extinderea centrelor de primire a refugiaților sau construirea unor facilități noi.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, după şedinţa CSAT, că, la Consiliul JAI de săptămâna viitoare pe tema migraţiei, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, va avea un mandat “foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune. „România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei”, a spus Iohannis. Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi. Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut în permanență că România nu poate primi mai mulți migranți decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri.
Plan de rezervă
În plus, însă, față de prima reuniune JAI, oficialii de la București au discutat un plan alternativ, pentru eventualitatea în care autoritățile europene vor lua o decizie diferită de cea dorită de țara noastră. „Este posibil ca, printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil, şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context”, a estimat preşedintele.
În aceste condiții, Iohannis a afirmat că situaţia a fost analizată de către CSAT şi va fi nevoie de anumite măsuri pentru extinderea capacităţii României de a primi refugiaţi – lărgirea centrelor existente sau construirea de noi centre. „Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea – nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie – de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor, dar, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, a explicat preşedintele.
În România există șase centre pentru refugiați, cu maximum 1.500 de locuri, din care 20% sunt deja ocupate. Cele șase centre în care vor ajunge imigranții sunt în București, Giurgiu, Galați, Șomcuta Mare, Rădăuți și Timișoara. Cele șase centre menționate se află în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Aici, imigranții vor primi apă, hrană, cazare și servicii consulare. La serviciile de hrană și cazare se adaugă asistența medicală primară și spitalicească de urgență gratuită și tratament gratuit în caz de boli acute sau cronice. De asemenea, accesul copiilor la învățământul școlar este obligatoriu, iar un alt beneficiu este accesul la piața forței de muncă după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil.
Orientul Mijlociu, în vizor
În ședința CSAT s-au discutat, de asemenea, implementarea Strategiei Naţionale de Apărare, situaţia “complicată” din Orientul Mijlociu, prezenţa României în cadrul acţiunilor NATO, dar şi participarea la forţele de menţinere a păcii sub egida ONU.
„Au fost aprobate o serie de documente care s-au întocmit pentru a putea aplica această Strategie (Naţională de Apărare a Ţării – n.r.), printre care planul de implementare, Carta Albă a Apărării, strategia care se referă la ordinea publică şi alte documente care ţin de acelaşi context”, a declarat Iohannis cu privire la modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării, subiect care s-a aflat în atenţia CSAT.
O a doua temă majoră a fost situaţia din Orientul Mijlociu, în special cea din Siria şi Iran. „Mai multe materiale au fost prezentate în acest context, pentru a permite o informare corectă a membrilor CSAT”, a precizat Iohannis.
CSAT a discutat şi despre prezenţa românească în cadrul NATO, “iar aici toată lumea a fost, evident, de acord să participăm aşa cum se cuvine la forţele de intervenţie NATO”, a arătat preşedintele. De asemenea, s-a discutat despre participarea României la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU, unde „va trebui să avem o contribuţie mai mare decât este cea pe care o avem acum”, a spus preşedintele, adăugând că mai multe detalii vor fi oferite ulterior pe acest subiect.
