13.5 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSportScenarii pentru împărțirea puterii după alegerile parlamentare

Scenarii pentru împărțirea puterii după alegerile parlamentare

Posibilitatea formării unui guvern de coaliție PSD-PNL, condus de un premier tehnocrat,  după alegerile parlamentare este alimentată de o serie de evenimente din ultima perioadă. PSD susține oficial, că nu va guverna cu PNL, dar este posibil ca social-democrații să nu aibă de ales. 

Vicepremierul Costin Borc a declarat că este posibil ca, după alegerile parlamentare din toamnă, să fie format un guvern de uniune naţională, care ar putea fi condus de actualul prim-ministru, Dacian Cioloș, ceea ce ar da României mai multă stabilitate și putere în negocierile din Uniunea Europeană. ” Că acel guvern politic va fi un guvern monocolor, că va fi un guvern de alianță sau va fi un guvern de uniune națională, logica alegerilor o va demonstra”, a declarat vicepremierul Costin Borc, la Digi24. Pe de altă parte, Borc a declarat că nu-și dorește să fie prim-ministru, dar nu exclude o asemenea variantă dacă i s-ar propune, afirmând că onoarea de a ți se oferi funcția de premier e extraordinară. Afirmațiile vicepremierului au venit după ce, în ultima perioadă, au circulat informații nefociale despre posibilitatea formării unui guvern PSD-PNL, condus de un tehnocrat, numele vehiculate fiind cel al actualului premier Dacian Cioloș dar și al vicepremierului Costin Borc. Vicepremierul a fost unul dintre puținii care a vorbit, oficial, despre acest scenariu, după ce fusese pus pe tapet și de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis s-a folosit de consultările de la Cotroceni drept pretext pentru formarea unui guvern de uniune națională constituit din PSD și PNL. Însă, președintele PSD, Liviu Dragnea, a respins ideea unui guvern de uniune naţională. „Ce vă spun acum să fie foarte clar: PSD nu face guvern cu PNL, chiar dacă este dezamăgit și dl. Ponta și dl. Tăriceanu, PSD nu face guvern cu PNL. Și aș vrea să închidem subiectul acesta din punctul de vedere al PSD. (…) PSD, cât eu voi fi președinte, nu va face guvern cu PNL”, a reacționat Dragnea, după acuzațiile lui Tăriceanu. 

Speranțele PSD, departe de realitate

Ce se ascunde, însă, în spatele declarațiilor contradictorii ale politicienilor? Potrivit Constituției, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. În practică, articolul înseamnă că președintele are mâinile legate și este obligat să accepte propunerea unui partid, doar dacă acesta obține, în alegeri, peste 50% din mandate. Așa se și explică de ce, înainte de alegerile locale, consilierul prezidențial Laurențiu Ștefan a afirmat că România ar putea avea din nou un premier tehnocrat dacă după alegerile din toamnă niciun partid nu va câştiga majoritatea necesară pentru a forma un guvern. 

La alegerile locale, PSD a obținut 37,58% din voturile pentru consiliile județene, așa-numitul vot politic, considerat de specialiști semnificativ pentru alegerile parlamentare. PNL a obținut 31,93%, ALDE – 6,3%, UDMR – 5,33% iar PMP – 4,2% (sub pragul electoral de 5%). PSD poate încerca formarea unei majorități alături de ALDE și UDMR. În actuala situație, PSD poate spera să își impună un premeier doar cu un scor între 40 și 45%. Însă, este greu de crezut că scorul PSD va crește spectaculos față de alegerile locale, pentru că la parlamentare vor vota și românii din Diaspota, anti-PSD. În plus, această majoritate nu ar fi sigură, pentru că după alegerile locale, UDMR a negociat atât cu PSD cât și cu PNL. Orice ar promite Dragnea UDMR, președintele Iohannis poate veni cu o contrapropunere. În aceste condiții, PSD s-ar putea mulțumi să obține cât mai multe posturi de miniștrii în viitorul guvern. 

Partidele nu au premieri

Că varianta coabitării nu este imposibilă, o dovedește faptul că PSD nu a desemnat niciun candidat pentru postul de premier. „Nu sunt foarte interesat de funcția de prim-ministru. Dar nu voi pronunța nici alte variante din câteva motive. În primul rând un motiv de bun-simț și de respect față de cetățeni. Nu sunt alegeri pentru funcția de prim-ministru că nu se alege prim-ministrul la noi în țară. Și atunci ar fi o aroganță din partea mea să spun: deci e clar că noi vom câștiga alegerile, e clar că noi vom face majoritate, e clar că domnul Iohannis îl va pune pe Gigel dacă venim noi cu el”, a explicat Liviu Dragnea. Însă, la alegerile parlamentare de până acum, toate partidele anunțau candidatul la postul de premier, tocmai pentru ca alegătorii să cunoască pe cine vrea partidul respectiv să promoveze. Este, însă, interesant de remarcat că, deși nu discută despre premier, PSD a început deja să discute despre titularii unor portofolii. Astfel, pentru Ministerul Economiei favorit este Mihai Tudose, iar Mihai Fifor este văzut ca o soluţie pentru Ministerul Transporturilor. Doina Pană este în cărţi pentru ministerul Mediului, în timp ce Ministerul Fondurilor Europene este ţintit de Ana Birchall, iar pentru ministerul de Interne, favorit este Georgian Pop. 

La rândul lor, liberalii au șanse reduse de a forma o majoritate alături de partide mici.  Nici liberalii nu au un candidat la postul de premieri, după ce Cătălin Predoiu, propus pentru acest post, a ocupat doar locul trei în comeptiția pentru primăria Capitalei. „Domnul Cioloş este un profil corect de prim-ministru pentru Partidul Naţional Liberal”, a spus co-președintele PNL Alina Gorghiu. Cum acesta a transmis că nu vrea să intre în politică până la alegeri, PNL va lua o decizie în privinţa premierului în perioada următoare.

Guvernul Cioloș, implicat în planuri pe termen lung

Proiectul de țară, umbrelă pentru coabitare

Pe acest fundal, Guvernul Cioloș a lansat, recent, un program de dezvoltare intitulat „România Competitivă”, ca parte a proiectului de țară anunțat de președintele Klaus Iohannis. De remarcat că președintele Klaus Iohannis a declarat că toate partidele participante la consultări pe tema Brexit au fost de acord să participe la elaborarea proiectului de țară al României, proiect care va fi elaborat într-un grup de lucru care va funcționa pe lângă Președinție. Cu alte cuvinte, se deschide poarta ca „specialiștii” trimiși de partide în acest grup de lucru să fie viitorii miniștrii. Iohannis a trasat și câteva directive Guvernului Cioloș: să ia măsuri pentru ”revigorarea investițiilor” românești și străine, să crească gradul de absorbție a fondurilor europene, să reducă birocrația și să continue lupta împotriva corupției. Șeful statului a făcut o trecere în revistă a ”marilor priorități pentru România”: infrastructura de transport, energia, educația agricultura și regimul de proprietate funciară. Este vorba de proiecte de durată, în condițiile în care mandatul Guvernului Cioloș încetează după alegerile parlamentare care vor avea loc în noiembrie.  De realizarea concretă a proiectului coordonat de Guvernul Cioloș s-a ocupat Ministerul Economiei, condus de Costin Borc. 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Coliban, tun la final de mandat. Primăria Brașov, disperată să dea peste un mil. euro pe un imobil în litigiu

Primarul municipiului Brașov, Allen Coliban (USR), se grăbește să încheie o afacere imobiliară profitabilă pentru controversata femeie de afaceri Carmen Palade, ale căror firme...

Koeman: Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei

„ Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei, altfel va avea parte de o seară grea la Frankfurt”, și-a...

Cine este BOBER, castorul care a devenit subiectul #1 în trending pe Twitter România

În peisajul digital contemporan, termenul „memecoin” a căpătat o nouă dimensiune, devenind nu doar o formă de divertisment, ci și o piesă intrigantă în...
Ultima oră
Pe aceeași temă