UPDATE 12.00: Ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, a precizat că, în 2016, numărul persoanelor achitate a crescut de la 35 la 74: „Suntem convinși că vor fi identificate cauzele”.
„Au fost dispuse, în 2016, măsuri asiguratorii în creștere cu peste 72% față de 2015. Nu rezultă, însă, dacă bunurile au fost identificare și localizate, pentru recuperare după proces. Recuperarea integrală a prejudiciului trebuie să rămână, în continuare, o prioritate. Justiția, în întregul său ansamblu, pesupune stabilitate legislativă”, a spus Ana Birchall, precizând că trebuie puse în acord Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
Ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, a precizat, la prezentarea bilanțului privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru anul 2016, că acţiunile eficiente de combatere a corupţiei presupun resursă umană care să facă faţă numărului mare de cazuri. Totodată, Birchall, a mai adăugat că a “transmis spre circuit spre avizare solicitarea de suplimentare a schemei de personal”.
„După cum arată și cifrele, combaterea eficientă a corupției presupune resursă umană, care să poată face față numărului mare de cauze. Vă aduc astăzi o veste bună că am transmis spre circuit spre avizare solicitarea de suplimentare a schemei de personal. Alături de necesitatea prevenirii corupției, aș vrea să vă aduc în atenție Legile Justiției. Trebuie să fie identificate cele mai bune soluții care să asigure independența Justiției. Justiția se face în sala de judecată, iar judecătorul și procurorul trebuie să fie puși la adăpost”, a mai punctat ministrul interimar al Justiției.
11. 50: Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎÎCJ), Cristina Tarcea, a declarat, joi, la prezentarea bilanțului activității DNA în 2016, că a vorbi despre eradicarea corupției „pare o adevărată utopie”. În opinia sa, este mai importantă prevenirea fenomenului.
„Din punctul meu de vedere, o prezenţă la un nivel atât de înalt, mă refer la prezenţa preşedintelui României, la prezenţa preşedintelui CSM, a procurorului general, nu face altceva decât să sublinieze importanţa efortului comun în care este angrenată societatea română în combaterea corupţiei, fenomen, din păcate, cvasiinerent într-o societate în tranziţie, tranziţie care, cel puţin pentru mine, pare că nu se mai sfârşeşte”, a spus Cristina Tarcea. Continuarea AICI!
11.45: Președinta CSM, Mariana Ghena, a precizat că preocuparea pentru lupta împotriva corupției trebuie să fie extinsă.
„Dincolo de cifre, evoluții și statistice, se desprinde concluzia că DNA este o structură dinamică a sistemului judiciar în identificarea și probarea faptelor de corupție. Din perspectivă istorică, corupția a existat peste tot. În absența unor mecanisme de control eficiente, corupția poate deveni un factor de erodare a statului. Ar fi mult mai eficient și cu efecte pozitive dacă activitățile de prevenție ar prevala celor de combatere. Menținerea unei rate mari a condamnărilor dovedesc o construcție capabilă, orientată spre acțiuni de tip rezultat.”
Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a precizat, joi, la prezentarea bilanțului activității DNA, că a existat întotdeauna corupție, însă că ea poate deveni un „factor de erodare a statului, cu grave consecințe asupra societății”
11.26: Președintele Klaus Iohannis a adresat, la rândul său, un mesaj.
„Au trecut aproape 15 ani de când a fost instituit Parchetul Național Anticorupție, iar România a demonstra că a reușit să își mărească capacitatea de a lupta pentru consolidarea statului de drept. Încrederea cetățenilor în Justiției a crescut. Țara noastră este în punctul de a exporta modelul în regiune. Acest lucuru nu ar fi fost posibil dacă în România nu s-ar fi produs o asumare a unor valori solide. Un lucru extrem de important: și mentalitățile s-au schimbat. Cetățenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna sau compromisul. Ei au așteptări de la instituțiile statului. Au așteptări la respectarea legii și integritate. La noi s-a întâmplat un lucru foarte interesant: statul de drept a devenit o preocupare concretă pentru cetățeni. România a devenit o sursă de inspirație pentru cetățenii altor state de a nu mai accepta public fapte de corupție. Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupție a fost pusă la încercare. Țara noastră trebuie să își continue parcursul democrației și a statului de drept. Ireversibilitatea luptei anticorupție nu este una garantată. Măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare a luptei anticorupție, campaniile media duse la adresa unor magistrați, sunt doar unii dintre factorii care pot afecta grav drumul pe care s-a înscris România”, a spus președintele, precizând că „adesea avem o legislație deficitară”.
„Ea trebuie amendată, dar modificarea CP și a CPP au nevoie de dezbatere în spațiul public, de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017”, a continuat președintele Iohannis.
Potrivit președintelui, un subiect important vizează recuperarea prejudiciilor. „Lupta împotriva corupției prin mijloacele legale de care dispune statul este necesară și trebuie continuată. Componenta de prevenire trebuie să capete din ce în ce mai multă substanță. Am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României, constituită pe transparență și integritate”.
11.07: A început evenimentul în care șefa DNA prezintă raportul de activitate al DNA pentru 2016.
„Este un bilanț pe care îl prezentăm invitaților, dar și cetățenilor. În această luptă, am avut alături cel mai important aliat – cetățenii României. Pentru a avea o Românie mai puțin coruptă, toți din această sală trebuie să continuăm lupta. Eforturile sistemului de Justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional. În România, toată lumea afirmă că susține lupta anticorupție, însă am văzut cu toții instabilitatea cadrului legislativ. Datele arată o eficiență a activității DNA. Investigațiile penale trebuie dublate de măsuri preventive”, a spus șefa DNA, la începutul evenimentului.
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, în deschiderea şedinţei de bilanţ, că eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției.
71 de persoane au fost condamnate, din iunie 2016, pentru abuz în serviciu, a mai spus Laura Codruța Kovesi.
„Tipologiile identificate în anchete dovedesc că există vulenerabilități în domeniul achizițiilor publice. Procurorii DNA au identificat cazuri în care produse au fost achiziționate cu prețuri între 50 și 800%. Poate greși cineva cu 800%? Uneori, prețul a fost și de zece ori mai mare. Specificul corupției în Sănătate a făcut ca procentul de mită este mai mare ca în alte domenii. Procentul este cuprins între 10 și 20% din contracte. Anul 2016 a adus importante investigații privind medicamentele și substanțele medicale, repartizarea bugetelor spitalelor sau punerea pe piață a unor medicamente. Noi suntem procurori, noi doar aplicăm legea. Bună, rea, noi vrem să fim consultați real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea. Suntem obțigați să avem reacție atunci când este vorba despre Codul Penal sau de Procedură Penală, mai ales când sunt făcute peste noapte. CSM, procurorul general, instanțele și Parchetul au reacționat unitar”, a continuat ea.
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a reiterat că un procuror nu falsifică dosare, probe, nu are agendă ascunsă și nu face jocuri politice. Şefa DNA a precizat că aceste acuzaţii sunt formulate de persoanele condamnate în dosarele procurorilor anticorupţie.
„Niciun infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent de locul în care își ascunde banii”, a punctat Laura Codruța Kovesi.
Potrivit procurorului-șef al DNA, prioritățile pentru 2017 vizează frauda și corupția în achiziții publice și sistemul medical.
„Suntem procurori și trebuie să respectăm legea. Legea ni se aplică și nouă. Un procuror nu face jocuri politice, nu are o agendă ascunsă. Judecătorii vin și investighează actele procurorilor. Presiunile exercitate în spațiul public depășesc limitele societății democratice. Cetățenii trebuie să știe că actele unui procuror sunt verificare de alți judecători. Uneori sunt 10-15, care decid în dosarele DNA. Când procurorii au încălcat legea, au ajuns în fața instanței sau au plecat din DNA. Exigențele noastre se rezumă la respectarea legii și aflarea adevărului”.
Președintele Klaus Iohannis participă, joi, la prezentarea bilanțului privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru anul 2016.
La eveniment vor fi prezenți și ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, precum şi procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Raportul anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016 va fi prezentat de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Şedinţa este programată să înceapă la ora 11.00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
