Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, referitor la participarea lui Klaus Iohannis la ședința de Guvern, că șeful statului poate participa la întâlnirile Executivului dacă este invitat de premier sau dacă sunt luate în discuție teme ce țin de politica externă, de apărare sau de ordine publică, altfel prezența lui "excede cadrul constituțional".
"Constituția este foarte clară în acest domeniu și (…) îi dă posibilitatea președintelui să participe la ședințele de Guvern când se discută trei teme: politică externă, apărare sau ordine publică. Altfel, președintele poate să participe la ședințele de Guvern dacă este invitat de premier. (…) Așadar, dacă președintele a venit să participe la o discuție pe aceste trei domenii care ar fi fost înscrise în ordinea de zi nu e nicio problemă, sigur că, în mod normal, instituțional, ar fi fost cred că o minimă curtoazie să îl anunțe pe premier că vine la ședință. Bănuiesc că premierul nu se duce tam-nesam la Cotroceni când are el chef și anunță înainte măcar cu un telefon. Dacă însă aceste trei subiecte nu erau pe ordinea de zi, prezența președintelui excede cadrul constituțional", a declarat Tăriceanu, la Senat, întrebat cum vede prezența președintelui Klaus Iohannis la ședința Executivului, în contextul în care și el a deținut funcția de prim-ministru, iar "președintele Băsescu descindea la ședințele de Guvern".
Co-președintele ALDE a susținut în context că, în perioada mandatului său de prim-ministru, președintele de la acel moment, Traian Băsescu, a participat în mai multe rânduri la ședințele de Guvern.
"Descinderea este un eveniment neanunțat. Folosim acest termen, de exemplu, când poliția sau alte instituții, ca să nu vorbesc de organe cum se vorbea pe vremuri, fac acest lucru neașteptat. Nu știu exact cum s-a produs (prezența lui Iohannis la ședința de Guvern de miercuri — n.r.). Nu știu dacă această vizită este o descindere sau este o vizită în cadrul constituțional. (…) O dată știu sigur că l-am invitat eu (pe fostul președinte Traian Băsescu la ședința de Guvern — n.r.) , altă dată s-a invitat când erau subiecte de genul celor trecute în Constituție și punct. Nu a descins, ca să reiau termenul pe care l-ați folosit, cu conotația pe care am subînțeles-o", a arătat acesta.
Totodată, Tăriceanu a explicat că șeful statului are statutul unui "spectator privilegiat" atunci când prezidează ședințele Guvernului, neavând drept de vot, iar responsabilitatea decizională nu se transferă de la premier către președinte.
"Sunt două lucruri care poate, pentru unii, reprezintă lucruri neesențiale, dar este o nuanță foarte importantă. Președintele prezidează ședința, dar premierul conduce Guvernul. Cu alte cuvinte, chiar dacă președintele este prezent, cu toate că este neuzual ca Guvernul să ia hotărâri, să acteze în timpul prezenței președintelui, cel care decide este premierul, pentru că el este cel care semnează hotărârile de Guvern, proiectele de lege, ordonanțele sau alte acte normative care sunt de resortul Guvernului. Nu se transferă responsabilitatea către președinte. Prezidarea ședinței este, dacă vreți, un semn de respect față de instituția președintelui și, așa cum președintele se duce la CSM și prezidează CSM, dar nu ia hotărâri și nu participă la luarea deciziilor, nu are drept de vot, același lucru este și la Guvern. Deci președintele, dacă vreți, are rolul unui spectator privilegiat care prezidează ședința. (…) Poate să dea cuvântul, poate să vorbească fără să trebuiască să ceară voie cuiva, dar nu ia niciun fel de decizii", a precizat Tăriceanu.
Președintele Klaus Iohannis a fost miercuri, la Palatul Victoria, unde a avut o discuție cu premierul Sorin Grindeanu și a prezidat ședința de Guvern.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, în dosarul retrocedării Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa.
