Deputaţii şi senatorii vor încasa pensii între 1.500 și 4.600 de lei, potrivit proiectului votat ieri de Legislativ.
Decizia a fost luată cu 303 voturi „pentru”, 124 „împotrivă” şi două abţineri. PNL a propus vot uninominal pentru ca parlamentarii să își asume răspunderea votului, dar propunerea a fost respinsă de coaliția guvernamentală. Reprezentanţii PNL au susţinut respingerea acestui proiect, în timp ce aleşii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea sa. Cifrele demonstrează că nici opoziția PNL nu a fost totală – liberalii au 173 de parlamentari, dar împotriva proiectului au fost doar 124 de voturi.
Parlamentarii vor beneficia de pensii speciale odată cu îndeplinirea limitei de vârstă, cu condiția să fi fost cel puțin șase luni în Legislativ. Potrivit iniţiativei, ”cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Concret, un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de indemnizaţie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga în plus aproximativ 4.600 de lei. Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice alt tip de pensie sau cu orice alt tip de venituri.
Fără surse de finanțare
Proiectul a fost votat, deși inițiatorii au încălcat prevederea legală potrivit căreia trebuie să indice concret sursele de finanțare. Au introdus, în schimb, doar o mențiune generală potrivit căreia banii se suportă din bugetul de stat. Mai mult, inițiatorii s-au ferit să prezinte o estimare oficială a cheltuielilor. Potrivit deputatului PSD Anghel Stanciu, unul dintre inițiatorii proiectului, de noua lege vor beneficia în jur de 110 parlamentari. În acest scenariu, proiectul ar însemna o cheltuială la bugetul de stat de 240.000 de lei pe lună, adică aproape trei milioane de lei anual.
Propunerea legislativă a fost semnată de 255 de deputaţi şi senatori din toate partidele, ulterior parlamentarii PNL retrăgându-şi semnăturile. Guvernul a adoptat o atitudine duplicitară față de acest proiect. Premierul Victor Ponta a arătat că Executivul nu susține pensiile speciale pentru parlamentari, iar o poziție similară a avut și ministrul Muncii, Rovana Plumb, care a avertizat că bugetul va fi pus în dificultate dacă legea va trece de Parlament. Însă, în punctul de vedere trimis Legislativului, guvernanții au lăsat subiectul la mâna Parlamentului, menționând că Executivul nu poate susține inițiativa, din cauza înțelegerilor cu organismele internaționale, „urmând ca, în final, Parlamentul să decidă”.
Liberalii au anunțat ieri că analizează dacă sunt argumente pentru atacarea proiectului la Curtea Constituţională. Dacă legea nu va fi contestată la CCR, proiectul va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, șeful statului având dreptul să respingă legea o singură dată.
Prinși cu rezolvarea intereselor proprii, parlamentarii nu au uitat nici de subordonații lor. Comisia pentru administraţie din Senat a avizat favorabil, ieri, un proiect de lege prin care funcționarii din Parlament ar urma să primească o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării şi după cel puţin 14 ani vechime.
Bogații care vor pensii speciale
În mod paradoxal, unii dintre inițiatorii proiectului de lege au averi consistente, dar își doresc și pensii speciale. De exemplu, deputatul UNPR Marin Anton (fost secretar de stat la Mediu și Transporturi) are conturi bancare de trei milioane de euro, 29 de terenuri, șase imobile, trei mașini, dar și tablouri de 160.000 de euro.
Printre semnatari se numără și Ion Răducanu (PSD), care are aproape 500.000 de euro în mai multe conturi bancare, trei imobile, un teren, dar și bijuterii de 15.000 de euro.
Nici Anghel Stanciu (PSD), unul dintre cei mai vocali susținători ai proiectului, nu se poate plânge de sărăcie. El are în conturi în jur de 230.000 de euro și are deja trei surse de venit: este deputat, profesor la Universitatea Gheorghe Asachi din Iași, dar și funcția de președinte al Academiei Oamenilor de Știință din Iași.
Vicepreședintele comisiei juridice, Ciprian Nica (PSD), a semnat și el proiectul de lege, deși are conturi de aproximativ 200.000 de euro, patru terenuri și patru imobile. Nica are, la rândul său, trei surse de venit, potrivit declarației de avere: deputat, notar public plus banii încasați din chirii.
Președintele Comisiei de buget, Viorel Ștefan (PSD), are în jur de 200.000 de euro în conturi și încasează, anual, pe lângă salariul de deputat, 440.000 de lei din dividende și dobânzi bancare.
Chiar dacă nu se numără printre semnatari, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a găsit o justificare pentru proiect, afirmând că este vorba de faptul că parlamentarii nu au voie să desfăşoare alte activităţi şi nu au alte venituri. Tăriceanu, în vârstă de 63 de ani, are la activ cinci mandate de parlamentar și va fi și el unul dintre beneficiari, deși are o avere consistentă: conturi de 500.000 de euro, două case, cinci clădiri, șapte mașini.
