Sindicaliștii sunt nemulţumiţi de noul proiect de Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea din sistemul bugetar, propus de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. Ei au avertizat că inechităţile se vor muta la un alt nivel, potrivit Agerpres.
„Premierul a afirmat astăzi că intenţionează să facă un nou proiect de ordonanţă de urgenţă. Vor avea loc discuţii tehnice în zilele următoare astfel încât, până la finalul lunii mai, acest proiect să fie adus în faţa opiniei publice. Ideea lansată este de a se încerca să se facă o corectare a actualelor anomalii care există în sistemul bugetar. Eu am atras atenţia domnului prim-ministru că va fi extrem de complicat pentru învăţământ să măreşti salariile mici având în vedere că grila este extrem de aplatizată. Diferenţa între salariul minim şi maxim în învăţământ este foarte mică şi aştept concret să văd ce se întâmplă, pentru că fac parte din acel grup tehnic care va lucra şi am atras atenţia că este posibil ca prin această ordonanţă să apară alte nemulţumiri. Ceea ce am cerut premierului este să se lucreze în paralel la un proiect de lege a salarizării, care să corecteze actualele anomalii”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, la finalul discuţiilor din Consiliul Naţional Tripartit (CNT).
El a precizat că respectiva lege se poate aplica gradual cu creşteri mai mari şi într-un interval de timp mai scurt pentru cei cu salarii mici şi o creştere mai mică, dar într-un interval mai mare de timp, pentru cei cu salarii mari.
„Eu cred că în final acest proiect de ordonanţă va crea nemulţumiri. Este foarte clar în documentul pe care ni l-au prezentat, dar nu suntem obligaţi să acceptăm. A spus şi prim-ministru că este posibil ca această ordonanţă să pice, dacă se va ajunge la concluzia că va crea nemulţumiri”, a afirmat Simion Hăncescu.
La rândul său, reprezentantul Sanitas a menţionat că „în sănătate situaţia este explozivă” şi riscă să iasă de sub control.
„Am transmis primului ministru că în sănătate situaţia este explozivă, că riscă să iasă de sub control. Am transmis că suntem mai speciali pentru că avem foarte multe categorii profesionale..Am transmis foarte clar că noi nu renunţăm la rezolvarea de urgenţă a inechităţilor în sectorul salarizare pentru că noi nu putem să luăm pe bucăţi acest lucru pentru fiecare meserie deoarece fiecare componentă a echipei medicale este importantă. Am transmis foarte clar solicitarea de a interveni de urgenţă în aşa fel încât să putem să detensionăm situaţia în sănătate şi asistenţă socială”, a spus Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Sanitas.
Citește și: UPDATE: Guvernul a pregătit o nouă ordonanță pentru salarizarea bugetarilor. Precizările ministrului Muncii
Liderului sindical consideră că nu se poate accepta o abordare „pe bucăţi” în condiţiile în care doar pentru unii se vor face corecţii. În schimb, Marius Sepi a afirmat că trebuie căutate soluţii de finanţare în aşa fel încât pe această ordonanţă de urgenţă să intre toate categoriile de personal.
În context, cei doi lideri sindicali au anunţat că sindicatele din domeniu ar putea recurge la proteste în perioada următoare.
Vicepreşedintele „Cartel Alfa”, Liviu Apostoiu, a atras atenţia că prin noul proiect inechităţile din sectorul bugetar se vor muta într-o zonă ceva mai sus „la un alt nivel”.
„Suntem de acord că există constrângeri bugetare, dar nu suntem de acord cu faptul că ei nu pot acopere şi să adune mai mulţi bani. Era treaba Guvernului să facă acest lucru. Ca şi confederaţie care acoperă întregul sistemul bugetar, Cartel Alfa a spus următorul lucru: că vom muta inechităţile din zona de foarte de jos a salariilor într-o zonă ceva mai sus, la un alt nivel”, a subliniat Apostoiu.
De asemenea, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a arătat că este nevoie de o analiză pe fiecare sector în parte.
„Astăzi am prezentat premierului şi celorlalţi membri ai CNT-ului faptul că va trebui să luăm în evaluare salariile în plată, veniturile pe care le încasează indivizii. Am sesizat astăzi pe cifre efective diferenţe uriaşe la aceeaşi meserie şi aceeaşi calificare. Începând de la nivel de rang de secretar de stat, de la 4.200 de lei net şi până la 7.600 de lei, pe aceeaşi funcţiune, dar în ministere diferite”, a afirmat Dumitru Costin.
Acesta a dat şi un exemplu de la Opera Română, unde un salariat pe grila de salarizare în sectorul bugetar ia 1.000 de euro, dar acelaşi salariat mai are un contract civil la aceeaşi instituţie şi în baza aceluiaşi contract mai primeşte 7.000 de euro, iar cumulat ia 8.000 de euro, precizând că sunt mai multe cazuri asemănătoare.
Diferențele dintre salariile bugetarilor vor fi diminuate treptat, până în 2020 – 2021, potrivit noii ordonanțe privind salarizarea bugetarilor, pregătită de Executiv, sub coordonarea ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro.
Astfel, noua ordonanță va include indexări în trepte, care vor acoperi doar o parte a grilei de salarizare, începând cu salariul minim de 1.250 de lei, programat să urce la acestă cifră în luna mai, și până la un nivel de sustenabilitate bugetară care va fi definit prin calcule, va îngheța sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare și va bloca la nivelul din iulie șapte categorii de plăți sociale.
Citește și: Salarizarea bugetarilor, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern
Cele șapte categorii de plăți sociale pe care Guvernul vrea să le blocheze la nivelul din iulie 2016 va fi aplicată din august. Acestea sunt: indemnizațiile, compensațiile, primele și alte drepturi acordate personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare; pensiile de serviciu (pentru funcționari publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic și consular al României, judecători și procurori, militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare); indemnizațiile consilierilor locali și consilierilor județeni; indemnizația de limită de vârstă pentru deputați și senatori; suma lunară forfetară acordată deputaților și senatorilor; diurna deputaților și senatorilor; indemnizațiile de pensionare.
Miercurea trecută, Guvernul a renunțat la proiectul Ordonanței privind salarizarea bugetarilor. Astfel, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a anunțat că Executivul va lucra la un nou act normativ.
„Nu vom continua pe acest proiect de salarizare. Scopul Guvernului e să vină cu un proiect acceptat în cea mai mare parte de partenerii sociali, (…) în limitele fiscal-bugetare pe care ni le permitem. Acestea sunt singurele condiţii pe care Guvernul le are (…): acceptarea cel puţin principială sau în cea mai mare măsură a proiectului de către partenerii sociali şi construirea lui în limitele fiscal-bugetare pe care Guvernul şi le poate permite şi le estimează pentru 2016 şi 2017. (…) Guvernul nu ţine neapărat să aibă un proiect în această privinţă, dar înţelegem presiunile şi înţelegem interesul public. De aceea, avem timp şi răbdarea şi toată deschiderea pentru un dialog social consistent şi o abordare aplicată a solicitărilor din partea organizaţiilor sindicale”, a afirmat Dan Suciu, într-un briefing la Palatul Victoria.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru a declarat, marți, că noua ordonanţă de corecţie cu privire la salarizarea în sectorul public ar putea intra în vigoare în luna august a acestui an, iar salariile în plată din septembrie să poată fi date conform noii ordonanţe, potrivit Agerpres.
„Da, vom transforma ordonanţa. Vom schimba în primul rând principiul ei pentru că nu va mai fi o ordonanţă de înlocuire a legii cadru ci o ordonanţă de corecţii. Da, dorim să o implementăm de anul acesta. Aşa cum avem acum în planificare am vrea ca din august 2016 să poată intra în vigoare astfel încât salariile în plată din septembrie să poată fi date conform noii ordonanţe. Un lucru care este foarte important: aş vrea să nu deviem în chestiuni contabiliceşti legate de bani dar, da, din perspectiva sustenabilităţii financiar bugetare discutăm de o sumă brută de circa 2 miliarde de lei pe care o putem aloca pe cei doi ani de zile, 2016 -2017″, a spus Dragoş Pîslaru.
El a explicat că Legea 284, deşi este o lege bună, nu se putea aplica pentru că efortul financiar era prea mare.
„Implementarea Legii 284 care a fost unul dintre scenariile pe care doamna ministru Costea le-a luat în calcul era de 94 de miliarde de lei. Implementarea integrală a lui 284. Proiectul doamnei Plumb, de exemplu, era de 104 miliarde de lei”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Citește și: Guvernul renunță la ordonanța privind salarizarea bugetarilor
Acesta a precizat că fosta ordonanţa încerca să substituie legea cadru de salarizare schimbând grilele de la un capăt la altul, iar noua ordonanţă se concentrează pe zona care este masată în jurul salariului minim de 1.250 de lei încercând să ridice salariile cele mai mici până la un anumit prag care va fi indicat de suportabilitatea financiar-bugetară. Pîslaru a spus că din această toamnă va fi elaborată o nouă Lege care se va implementa în patru ani.
Ministrul Muncii a anunţat că vineri urmează să aibă loc Consiliul Naţional Tripartit în care se vor discuta principiile care vor sta la baza noii ordonanţe.
Proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar a fost retras săptămâna trecută de fostul ministru al Muncii; Ana Costea, în urma discuţiilor cu sindicatele.
