Sorin Grindeanu a transmis prin intermediul unui comunicat de presă remis redacției noastre, o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintelui, Frans Timmermans. Premierul le-a transmis celor doi că prioritatea Guvernului este lupta anticorupție și le spune că miniștrii de Justiție și de Externe le stau la dispoziție.
”Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi o temă de maxim interes”, se arată în deschiderea scrisorii.
Premierul mai transmite că modificările Codului Penal și proiectul de lege privind grațierea vor fi transmise către cei doi șefi de la Bruxelles.
“Prin Delegaţia noastră permanentă vă voi transmite şi textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului Penal şi proiectul de lege cu privire la graţiere. De la bun început, doresc să precizez că, în realitate, este vorba despre două lucruri diferite: primul pachet, compus din cele două legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului şi care vor urma procesul legislativ obişnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislaţiei române cu prevederile Directivei 343/ 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale. În ceea ce priveşte tematica graţierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române şi condițiile precare de detenţie, situaţie care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an – conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiţie din fostul guvern).
Subliniez faptul că ambele proiecte legislative vor intra în procedură de dezbatere parlamentară obişnuită, asigurând astfel parcurgerea integrală a tuturor etapelor prevăzute de Constituţia României. Cel de-al treilea act normativ se referă la adoptarea Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală. Alegerea procedurii de adoptare a unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului decurge din Constituţia României care prevede în articolul 147 alin (1) că „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei şi pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, se mai arată în comunicat.
Prin decizia Curții Constituționale nr. 405/ 2016, s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituționale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma ‘îndeplinește în mod defectuos’ din conținutul acestei legi se înțelege ‘îndeplinește prin încălcarea legii’. De asemenea, Curtea a constatat că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare a determinat Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu”, spune Grindeanu.
Potrivit premierului, Curtea a constatat că fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.
“În ceea ce privește valoarea plafonului, precizez că acesta a fost introdus la recomandarea Curții Constituționale, care a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu. Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc
noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menționat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va
continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanță inclusiv cu recomandările instituțiilor europene”, mai afirmă Grindeanu.
Prim-ministrul precizează că “lipsa de coerență dintre o decizie constituțională și prevederile declarate neconstituționale ar putea conduce la vid legislativ, precum și la o interpretare și aplicare neunitară a acestor prevederi”.
“Au fost avute în vedere și recomandările Comisiei de la Veneția din 2013 asupra relației dintre răspunderea ministerială politică și cea penală, potrivit căreia prevederile penale naționale cu privire la ‘abuzul în serviciu’, ‘abuz de putere’ și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă. Este esențial și faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, reținând cele expuse în Raportul Comisiei de la Veneția a invitat organismele legislative ale statelor membre ale căror reglementări penale includ încă dispoziții generale referitoare la ‘abuzul în serviciu’ să ia în considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispoziții, în scopul de a limita domeniul lor de aplicare, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. De menționat că abuzul în
serviciu nu a fost eliminat din legislație, ci s-a vizat înlocuirea sintagmei ‘îndeplinește în mod defectuos’ din art. 246 din Codul Penal din 1969 și ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma ‘îndeplinește prin încălcarea legii’, în conformitate cu deciziile obligatorii ale Curții Constituționale”, spune Sorin Grindeanu.
De asemenea, premierul a mai transmis că OUG va fi transmisă către Parlament pentru aprobare, dezaprobare, modificare și respingere.
“Așteptăm cu interes părerea dumneavoastră asupra textelor, iar ministrul justiției vă va sta la dispoziție pentru obținerea tuturor clarificărilor necesare, inclusiv printr-o eventuală deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat să aibă o discuție cu dumneavoastră pe această temă, dacă programul dumneavoastră permite”, le mai transmite Grindeanu oficialilor europeni.
Totodată, Grindeanu îi asigură pe Juncker și Timmermans de “deschidere” pentru a continua dialogul.
“Doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, și reiterez angajamentul ferm al tuturor instituțiilor și factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției. În aceste eforturi contăm pe sprijinul și susținerea Comisiei Europene, dar și pe o evaluare echilibrată și corectă din partea acesteia, care să țină cont de cadrul constituțional național și de substanța concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacțiile din spațiul public și mediatic”, mai afirmă Grindeanu.
