Specialiştii din Consiliul Superior al Magistraturii au atras atenția că proiectul legii graţierii, aflat în dezbaterea Parlamentului, are multe vulnerabilităţi. Astfel, prin această lege, ar putea fi eliberați infractori periculoşi. Totodată, sunt multe semne de întrebare asupra felului în care vor fi graţiate persoanele în vârstă, bolnave sau care au copii în întreţinere, se arată într-o notă întocmită de Direcția legislație, documentare și contencios a CSM.
Observațiile vor fi discutate de plenul Consiliului în ședința de săptămâna viitoare. Astfel, specialiştii CSM afirmă că, în ceea ce privește grațierea în totalitate a pedepselor de până la 5 ani, sunt semnalate mai multe nereguli cu privire la grațierea recidiviștilor, care ar putea induce un sentiment de insecuritate în rândul populației.
Scriitorul Mircea Cărtărescu susține că decizia Guvernului de a adopta OUG privind grațierea și modificarea Codului penal și de procedură penală va viza, pe termen luni, destabilizarea României democratice și scoaterea ei din dispozitivul slăbit al democrațiilor europene.
De asemenea, experţii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au mai emis şi observaţii cu privire la grațierea la jumătate a pedepselor pe cazuri sociale. În document se precizează că ar trebui explicate mult mai bine condițiile în care se poate da o astfel de grațiere, în principal în ceea ce privește unicii aparținători ai minorilor. Astfel, nu ar fi explicată foarte bine în proiectul de lege sintagma „unic întreținător al familiei”.
Potrivit documentului citat, există şi neclarităţi privind legea graţierii pedepselor cu suspendare sub supraveghere, posibilă în vechiul Cod Penal dar care nu se aplică potrivit celui nou. Așa că ar trebui introdusă o prevedere cu privire la această posibilitate.
Executivul a adoptat, în ședința din 31 ianuarie, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală. De asemenea, Guvernul a adoptat un proiect de lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Drept reacție, președintele Iohannis i-a transmis, miercuri, o scrisoare premierului Sorin Grindeanu, în care i-a solicitat abrogarea Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea legii privind Codul penal și a legii privind Codul de procedură penală.
Președintele Klaus Iohannis a cerut, luni, Guvernului Grindeanu să renunțe la OUG privind grațierea și modificarea Codurilor penale, întrucât „vocea oameilor nu poate fi ignorată”.
Încercarea Guvernului Grindeanu de a adopta o lege care permitea dezincriminarea corupţiei prin adoptarea controversatei OUG 13 a scos în stradă mii de oameni în toate oraşele ţării. Astfel, în 18 ianuarie, fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, la Guvern, că ministerul pe care îl conduce a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență privind grațierea şi modificarea Codurilor Penale, motivând că supraglomerarea din penitenciare este principalul mobil al acestei decizii.
„În acest moment, gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor din România este peste 150%. România, în luna mai, este sub imperiul unei decizii CEDO care ne poate obliga, datorită faptului că în cele 40 de penitenciare și locuri de deținere, în toate aceste 40 de locuri, există hotărâri de condamnare a României pentru relele tratamente și pentru condițiile inumane pe care le au acești oameni. România nu poate face peste noapte să acopere cele aproape 9.000 de locuri cât avem în acest moment excedent de deținuți în aceste locuri de deținere. Din estimările pe care le-a făcut Ministerul Justiției, în jur de 2.300 — 2.500 de persoane pot beneficia de această lege a grațierii. Repet, este în consultare publică, dar poziția Ministerului Justiției este că, în acest moment, România trebuie să dea o lege a grațierii”, a precizat Florin Iordache, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Drept reacție, mii de români s-au mobilizat și au ieșit în acea miercuri în stradă. Aproximativ 3.000 de persoane au protestat la Guvern, unde au scandat „Jos penalii!” și „DNA să vină să vă ia!”. Oamenii s-au adunat și la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timișoara, Constanța. Acesta a fost primul protest generat de proiectul grațierii.
În seara de 1 februarie: 300.000 de oameni au potestat, în toata țara. Dintre aceștia, 150.000 au manifestat la Guvern. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a încercat din nou să minimizeze efectele ordonanței, spunând că „nu e nimic ilegal sau imoral” în textul ordonanței. Între timp, ambasadele a șase țări occi dentale, partenere ale României, își exprimă îngrijorarea și cer Executivului să nu abandoneze lupta anticorupție. După ora 22.30, în Piața Victoriei din Capitală, au apărut suporterii din galeriile echipelor de fotbal, care au aruncat cu petarde spre jandarmi. În vreme ce manifestanții strigau „fără violență!”, jandarmii au izolat Piața și au aruncat cu gaze lacrimogene. În urma conflictului, mulți protestatari au plecat spre case.
Un alt punct culminant al protestelor antiguvernamentale a fost atins în seara de 5 februarie, când, peste 300.000 de oameni au protestat în fața Guvernului. În toată ţara, peste 600.000 de manifestanţi au ieşit în stradă. Cabinetul Grindeanu a abrogat OUG controversată. Și la Palatul Cotroceni, 1.000 de contramanifestanţi au cerut demisia preşedintelui Klaus Iohannis.
Protestatarii au sărbătorit, în a treia săptămână de când românii au ieşit în stradă împotriva Guvernului Grindeanu, renunţarea la Ordonanţa 13 şi adoptarea Ordonanţei 14, însă au menţionat că vor continua să iasă în stradă până când Executivul Grindeanu va demisiona.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat, vineri, decretul pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 şi decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea Codurilor Penale.
Preşedintele României, Klaus Iohannis i-a comunicat prim-ministrului Sorin Grindeanu că astfel se vor îndeplini “condiţiile pentru a trece la normalizarea situaţiei”.
