Mihai Răzvan Ungureanu și-a depus, luni după-amiază, demisia de la șefia Serviciului de Informații Externe (SIE). Sursele România liberă au informat că șeful SIE a fost nevoit să demisioneze din motive medicale.
„Administrația Prezidențială a primit demisia lui Ungureanu la SIE. Președintele Klaus Iohannis a acceptat demisia. Interimatul va fi asigurat de Silviu Predoiu”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Administrației Prezidențiale, Mădălina Pușcalău. Ea a mai spus că preşedintele Klaus Iohannis a transmis preşedintelui Senatului şi peşedintelui Camerei Deputaţilor să ia act de demisia din funcţia de director al SIE a lui Mihai Răzvan Ungureanu şi să declare vacantă acestă funcţie.
Mihai-Răzvan Ungureanu a fost ministru de Externe între anii 2004-2007 și director al Serviciului de Informații Externe al României în perioada 2007-2012. El a fost premier în perioada februarie-aprilie 2012, când Guvernul condus de el a căzut după 78 de zile de mandat, în urma moţiunii de cenzură a opoziţiei. În 15 iulie 2015, Mihai-Răzvan Ungureanu a fost învestit în funcția de director al Serviciului de Informaţii Externe.
Ungureanu este senator de Arad, mandat obținut din partea ARD, prin redistribuire, la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. În septembrie 2012, Ungureanu s-a înscris în partidul Forţa Civică, unde a candidat la preşedinţia partidului. Mai apoi, a alipit partidul la Alianţa România Dreaptă (ARD), formată din PDL şi PNŢCD. După alegerile parlamentare din 2012, ARD s-a dizolvat. În martie 2013, Forţa Civică şi PNŢCD au reînfiinţat Alianţa Dreptate şi Adevăr.
Relațiile dintre șeful SIE și președintele Klaus Iohannis s-ar fi răcit
Până la momentul redactării acestei știri, oficialii din SIE nu au venit cu precizări privind motivul demisiei lui Mihai Răzvan Ungureanu de la șefia instituției. Cu toate acestea, surse politice au creionat, pentru HotNews.ro, la începutul lunii iuni, că relațiile dintre președintele Klaus Iohannis și Mihai Răzvan Ungureanu s-ar fi răcit. Sursele afirmau că un motiv ar fi fost că „Mihai Răzvan Ungureanu se lăuda că din 2019 va fi viitorul președinte”. Totodată, sursele citate au mai precizat că lui Ungureanu i s-ar fi reproșat că ar fi rămas dependent de anumiți oameni de afaceri.
Schimb de replici între șefa DNA și șeful SIE
În luna aprilie, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a precizat că nu a mai primit informații de la SIE din 2013. Totodată, procurorul-șef al DIICOT a susținut că SIE nu i-a ajutat pe procurori cu informații în anchetele penale, nici măcar în dosarul în care șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, a fost spionată, la comandă, de reprezentanții unei firme din Israel, Black Cube.
„În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrate, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar patru dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. (…) Aș putea să spun că în 2015 nu am primit nici un fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcție nu am primit nici un fel de informare de la SIE“, a afirmat Laura Codruța Kövesi.
Serviciul de Informații Externe i-a răsuns, printr-un comunicat de presă, procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care a criticat instituția pentru că nu a trimis nicio sesizare procurorilor anticorupție.
SIE a precizat că îşi desfășoară activitatea în concordanță cu prevederile legale, „în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României".
„Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice. SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate" – susţine SIE, care adaugă că, în acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, instituţia nu desfăşoară activităţi specifice pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA. "Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare” – precizează SIE, care anunţă că în cursul anului 2015 şi în primele luni din 2016 a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MAPN/DGIA sau alţi beneficiari 35 de note informative/alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie/infracţiunilor economice. Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).
