Președintele Senatului încearcă să îl elimine pe președintele României și pe ministrul Justiției din procesul de numire a șefilor parchetelor și Înaltei Curți.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a inițiat un proiect de lege prin care se schimbă mecanismul de desemnare a șefilor din Justiție. Astfel, președintele Senatului propune ca procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT să fie desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Tot CSM va decide și în privința revocărilor din funcție. În prezent, șefii parchetelor sunt desemnați de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, iar CSM emite doar un aviz consultativ. De asemenea, președintele ICCJ ar urma să fie ales de către judecătorii Înaltei Curți, din rândurile lor. În prezent, președintele ICCJ este numit de președintele României, la propunerea CSM. „România liberă” a dezvăluit, în premieră, acum o săptămână că miza taberei CSM-Tăriceanu este schimbarea peste noapte a legii de numire a procurorilor, astfel încât propunerile să fie făcute de către CSM, și nu de către ministrul Justiției.
Oficial, Tăriceanu și-a justificat demersul prin necesitatea de a se elimina politicul din justiție. Propunerea a fost lansată într-un moment crucial. Procurorul general, Tiberiu Nițu și-ar putea pierde postul după ce este anchetat de DNA pentru că a beneficiat ilegal de coloane oficiale. Chiar și fără acest scandal, mandatul lui Nițu expiră în mai anul acesta, când expiră și mandatul Laurei Codruța Kovesi în fruntea DNA. Tot în acest an, expiră și mandatul Liviei Stanciu în fruntea ICCJ. Sesiunea parlamentară începe săptămâna viitoare, iar adoptarea proiectului depinde de sprijinul PSD și UNPR, fiind puțin probabil ca PNL să sprijine proiectul.
Tăriceanu a îngroșat varianta CSM
Interesant este că propunerea legislativă a lui Tăriceanu este chiar mai radicală decât cea convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții acestui for. Astfel, deși CSM propunea eliminarea din ecuație doar a ministrului Justiției, șeful Senatului vrea să anuleze și rolul președintelui României. În viziunea CSM, acest articol ar trebui schimbat astfel încât să sune așa: “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”. În varianta lui Tăriceanu, formularea propusă Legislativului este diferită: „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.
Mizanscena liderului ALDE
Depunerea proiectului de lege a venit după ce, încă, din mai anul trecut la nivelul Senatului, condus de Călin Popescu Tăriceanu, s-a decis constituirea unui „grup de lucru mixt în domeniul justiției”. Conducerea Senatului s-a întâlnit cu reprezentanții CSM, ai asociațiilor profesionale ale magistraților și judecătorilor. Tăriceanu a anunțat că “grupul de lucru mixt are caracter profesional și are ca scop principal redactarea unor proiecte de propuneri legislative în domeniul justiției”. De ce ar avea nevoie senatorii de o astfel de acoperire pentru a iniția proiecte de lege? Pentru că propunerile din domeniul, extrem de controversate, depuse până acum au fost criticate ca fiind inițiative politice. Acum, Tăriceanu vrea să îi elimine din ecuație pe președinte și pe ministrul Justiției folosind argumente provenind din tabăra magistraților și în spatele unor aparențe oneste de depolitizare. Totul, în speranța de a evita eventuale critici ale oficialilor europeni.
Calculele președintelui Senatului se bazează și pe folosirea unor paragrafe din recentul raport MCV. „Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiției”, se afirmă în raportul MCV. După cum se vede, președintele Senatului utilizează doar ceea ce îi convine din recomandările de la Bruxelles. Propunerea să se mulează pe rezervele referitoare la rolul ministrul Justiției, dar raportul MCV nu face nicio referire la președintele României. În plus, proiectul lui Tăriceanu nu schimbă nimic în privința unui punct nevralgic- introducerea unor criterii de desemnare a șefilor parchetelor.
