Guvernul a tăiat un procent semnificativ din finanțarea Direcției Naționale Anticorupție pentru 2015, consecințele urmând a fi blocarea anchetelor din dosarele cu prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro, unde cheltuielile pentru expertizele obligatorii sunt costisitoare.
Bugetul alocat DNA, potrivit legii, trebuie să se regăsească într-o anexă a bugetului alocat Ministerului Public, condus de procurorul general Tiberiu Nițu, care este ordonator principal de credite. În anexă ar fi trebuit să existe o fișă specială cu suma exactă destinată DNA, șeful instituției anticorupție fiind ordonator secundar de credite.
Însă această fișă specială cu bugetul alocat DNA nu a apărut în anexele bugetului alocat Ministerului Public pe anul 2015, deși legea impune acest lucru. Într-o adresă trimisă de Ministerul Public la DNA s-a anunțat că finanțarea activității anticorupție a fost redusă semnificativ față de anul 2014 la toate capitolele, iar conducerea DNA a transmis opiniei publice un comunicat în acest sens.
Prin comunicatul DNA se transmitea că în legea bugetului pe anul 2015, banii repartizați pentru 2015 Ministerului Public “sunt mai puțini cu 31,94% “ și nu sunt defalcați pe structurile ministerului.
Ministerul Public are în componență toate parchetele din țară, plus DIICOT și DNA. Dacă bugetul rămâne “la comun” (deși legea prevede clar că bugetul alocat DNA trebuie să apară într-o fișă separată în anexele bugetului destinat Ministerului Public), procurorul general, ca ordonator principal de credite, poate orienta banii spre ce dorește domnia sa. Cu alte cuvinte, finanțarea activității DNA ar rămâne la cheremul procurorului general al României Tiberiu Nițu, un apropiat al premierului Victor Ponta.
90 de procurori aduc la buget peste 250 milioane euro
Subfinanțarea DNA a declanșat pe parcursul zilei de ieri un imens scandal public. De ce a tăiat Guvernul Ponta finanțarea DNA, instituție care cu doar 90 de procurori a adus, anual, la bugetul de stat în medie 250 de milioane de euro? Nu are nevoie Guvernul de bani la buget? Nu dorește Executivul să recupereze prejudiciile provocate de tunurile financiare date de rețele de tip mafiot din care fac parte politicieni și înalți funcționari publici?
Pe fondul multiplicării criticilor la adresa Executivului, premierul Ponta a reacționat pe contul său de Facebook, susținând că, în realitate, bugetul Ministerului Public pe 2015 va crește, după cum i-a transmis domniei sale ministrul Bugetului Vâlcov. „Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 creşte, nu scade, acesta fiind de 707,88 milioane lei, adică în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Mai mult, Ministerul Finanțelor Publice a primit solicitările privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public, a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri”, a arătat ieri Ponta.
Premierul nu a făcut, însă, nici o referire la faptul că pentru DNA nu există filă separată de finanțare în bugetul repartizat Ministerului Public iar din această cauză nu se poata garanta bugetarea cu fonduri suficiente a activității DNA.
Kövesi: „Dacă nu ni se alocă în fișă suma de 25 de milioane de euro, se blochează anchetarea marilor dosare“
În urmă cu circa trei săptămâni, DNA, prin procurorul-șef Laura Codruța Kövesi, a transmis Ministerului Public, Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor necesarul de finanțare pentru 2015, cerând suma de 25 milioane euro, mai mult cu cinci milioane de euro față de 2014.
“Noi am cerut această suplimentare deoarece reglementările legale noi ne obligă să facem expertize extrem de costisitoare la solicitarea suspecților, având în vedere că avem în instrumentare și dosare cu prejudicii de peste 300 de milioane de euro. Expertizele le plătește DNA. De asemenea, noua legislație penală ne obligă să copiem întreg dosarul pentru fiecare parte din dosare și asta înseamnă zeci de mii de pagini. Și avem dosare cu foarte mulți suspecți, inculpați și cu prejudicii foarte mari, cu scheme complicate de fraudare a bugetului, care se explică pe multe pagini. Ca să putem avea eficiență avem nevoie de bani”, a declarat Laura Codruța Kövesi pentru „România liberă”.
Șefa DNA mai spune că un buget la comun la Ministerul Public înseamnă că nu se poate conta pe finanțarea DNA, deoarece ar putea exista situații în care ar trebui să se ia bani de la parchete din țară ca să se dea DNA. Această situație ar putea antogoniza parchetele.
Mai există un pericol pe care ni l-au developat specialiștii consultați de România liberă. Potrivit acestora, banii alocați Ministerului Public pot fi cheltuiți de ordonatorul principal, procurorul general Tiberiu Nițu, pe achiziții de sedii pentru parchete sau pe mobilier, iar DNA poate rămâne fără finanțare suficientă.
De asemenea, specialiștii cred că în mod intenționat nu s-a alocat finanțarea DNA pe fișa specială ( care era obligatoriu de executat) pentru a putea fi blocată activitatea acestei instituții prea eficiente și care încurcă afacerile politicienilor, baronilor din tot spectrul politic. " Când nu poți desființa o instituție, când nu poți tempera zelul, independența angajaților de acolo, le tai finanțarea ca să nu mai poată face nimic" spun specialiștii.
Istoricul scandalului
*În urmă cu circa trei săptămâni, DNA a trimis solicitarea de bugetare cu 25 de milioane de euro celor trei ministere (Public, Finanțelor, Justiției).
*Săptămâna trecută, pe canale neoficiale, s-a aflat că bugetul alocat DNA va fi mai mic cu circa 20%.
*Când s-a publicat bugetul pe pagina ministerului, pe site nu s-a găsit și fișa cu bugetul alocat DNA.
*Șefa DNA a întrebat oficial la Ministerul Public ce buget are alocat și de ce nu apare fișa cu suma destinată instituției.
*Ministerul Public a transmis oficial că DNA are bugetul redus la toate capitolele.
*Întrebat fiind de ce nu există fișa cu bugetul destinat DNA și de ce instituția anticorupție nu are alocat bugetul cerut, ministrul delegat al Bugetului, Darius Vâlcov, a transmis în scris că a respectat solicitările Ministerului Public. De asemenea, Vâlcov ar fi spus că nu a tăiat nimic de la bugetul DNA, ci a respectat solicitările Ministerului Public, adică ale procurorului general Tiberiu Nițu. Pe de altă parte, însă, Vâlcov avea la birou și solicitarea formulată direct de către DNA (alocarea celor 25 milioane euro), dar nu a ținut cont de ea.
*Ieri, la întâlnirea dintre ministrul delegat al Bugetului, Darius Vâlcov, ministrul Justiției Robert Cazanciuc și șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, Vâlcov a promis că va bugeta DNA așa cum spune legea, pe fișa specială a DNA, cu suma de 25 de milioane euro.
*De la întâlnire a lipsit procurorul general Tiberiu Nițu, care conduce Ministerul Public.
*Ca să fie sigură că nu mai există neînțelegeri, Laura Codruța Kövesi ne-a spus că imediat după întâlnirea de ieri, a transmis, din nou, Ministerului Finanțelor, ministrului delegat al Bugetului și Ministerului Public solicitarea ca finanțarea DNA să fie trecută în fișa specială destinată instituției cu bugetarea de 25 de milioane euro.
De ce se tem politicienii de DNA
În afară de profitul material adus bugetului public prin sechestre executate, cuantificabil în medie la suma de 250 milioane euro anual, activitatea DNA are și rolul de asanare morală a societății, a mediului politic profund corupt. Nu de puține ori auzim declarații ale politicienilor că nu pot semna hârtii, contracte de frica DNA. Această frică n-ar trebui să existe dacă s-ar respecta legile care reglementează achizițiile publice, spre exemplu. Alți politicieni certați cu legea au calificat DNA ca fiind “poliție politică”.
Dacă în percepția majorității politicienilor, DNA este o sperietoare, instituția anticorupție se bucură de o susținere populară în creștere de la lună la lună. Chiar și la ultimele mitinguri din perioada campaniei electorale pentru alegerea președintelui țării, la care au participat zeci de mii de cetățeni, se strigau lozinci de genul “DNA/Salvează România!”.
Ar mai fi un amănunt care îi deranjează pe corupți: confiscarea extinsă, legea Monicăi Macovei adoptată de Parlamentul European. Confiscarea extinsă se aplică celor condamnați la cel puțin cinci ani închisoare.
Se confiscă nu numai banii și bunurile pentru care condamnatul a primit închisoare, ci și banii și bunurile obținute cu cinci ani în urmă. De asemenea, se confiscă banii și bunurile depuse pe numele rudelor sau ale unor terțe persoane.
În astfel de dosare prejudiciile sunt de sute de milioane de euro și bunurile confiscate sunt mari. Spre exemplu, în dosarul retrocedărilor de pădure, în care a fost arestat deputatul PSD Viorel Hrebenciuc și senatorul Ilie Sârbu este suspect, prejudiciul pe care DNA trebuie să pună sechestru este de peste 303 milioane de euro; iar în dosarul “Microsoft”, în care până acum sunt învinuiți nouă foști miniștri, din care șapte sunt ai PSD, trebuie să se pună sechestru pe o sumă record de peste un milliard de euro, spun specialiștii.
Dacă DNA nu este finanțat, nu se pot face expertize în astfel de dosare complexe, iar consecința este că nu se pot pune nici sechestre asigurătorii și nu se pot recupera banii furați din bugetul public.
ULTIMA ORĂ
În a doua parte a zilei, pe fondul scandalului public iscat – mulți cetățeni s-au oferit să facă donații pentru a asigura funcționarea DNA! – , Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, a trimis la Ministerul Finanțelor solicitarea de a fi anexată fișa cu alocarea a 25 milioane euro pentru DNA, spun surse judiciare.
Lipsa bugetării pe fișa DNA nu asigură finanțarea instituției anticorupție, iar lipsa finanțării suficiente ar afecta grav eficiența DNA în combaterea corupției.
