Judecătorul Toni Greblă a refuzat să-și prezinte demisia din CCR, în ciuda acuzațiilor grave pe care i le-au adus procurorii și a prejudiciului de imagine creat Curții Constituționale și, implicit, PSD, partid care l-a propus pentru această funcție. Totodată, el a dat, în fața plenului Curții, o declarație pe proprie răspundere cum că nu ar fi avut activități de natură să-l plaseze în incompatibilitate, așa cum au susținut procurorii, care l-au acuzat de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia.
Prin urmare, în lipsa demisiei (act unilateral de voință) și a recunoașterii situației de incompatibilitate (care ar fi atras vacantarea funcției), colegii magistrați ai lui Toni Greblă s-au văzut cu mâinile legate, iar singura soluție pentru a-l împiedica pe acesta să mai participe la judecarea dosarelor aflate pe rolul CCR a fost concediul de odihnă. Astfel, de astăzi, se scurg cele 35 de zile lucrătoare de concediu de odihnă pe care magistratul le are.
Întrebat despre garanțiile pe care plenul Curții le are față de declarația prezentată de Toni Greblă, președintele CCR, Augustin Zegrean, a răspuns sec: „Știți ce înseamnă mărturie mincinoasă? Încă cinci ani de închisoare“.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla dacă se va termina concediul de odihnă al magistratului înainte ca procurorii să ia o eventuală decizie de trimitere în judecată. Teoretic, în această situație, Toni Greblă va reveni în plenul CCR și va judeca dosare, chiar dacă este urmărit penal. Pentru ca el să fie suspendat din funcție ar fi nevoie de trimitere în judecată, doar că acest lucru se poate întâmpla, potrivit legii de organizare și funcționare a Curții, doar cu aprobarea Biroului Permanent al Senatului (Senatul fiind instituția care l-a votat pentru a ocupa funcția de judecător constituțional).
Excluderea din plenul CCR ar interveni doar în cazul condamnării definitive, caz în care Senatul ar trebui să vină cu un nou nume.
În dosarul lui Toni Greblă mai sunt urmărite penal alte opt persoane, printre care deputații PSD Iulian Iancu și Lucian Șova, omul de afaceri Ion Bîrcină și directorul Transelectrica Horia Hăhăianu.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (în echivalent de 56.070 euro), folosinţa gratuită a unui post telefonic, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare), respectiv materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare.
