Trădarea este moneda de schimb favorită a politicienilor

Confruntările electorale scot la lumină faptul că alianțele politice și candidaturile nu țin cont de principii, ci doar de conjuncturi și interese private. Președinte, premier, primar, toți ajung să își încalce angajamente pe care, nu cu mult timp în urmă, și le-au luat cu fermitate.

Ultimul intrat în acest club „select” al răz­gân­diților este Cristian Popescu Piedone. Arestat pentru o noapte și anchetat pentru abuz în serviciu în tragedia de la Colectiv, Cristian Popescu Piedone declara, pe 30 noiembrie 2015, când încă era primar al Sectorului 4: “Aici se încheie carieră mea politică. Mă retrag! Dar mă rog însă să vină în fotoliul de primar cineva care să continue ce nu am apucat eu să termin”. Astăzi, rugămintea i-a fost îndeplinită. Cine putea continua mai bine proiectele primarului suspendat Piedone, dacă nu tot primarul Piedone. Cristian Popescu a anunțat, ieri, că va candida ca independent.

După mai bine de 100 de zile petrecute în pușcărie, Marian Vanghelie, cercetat în libertate pentru abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, declara că se mai gândește dacă să continue în politică. Iată că s-a gândit bine până a decis că, da, mai vrea un mandat ca primar la Sectorul 5.

Ce îi face cu ochiul lui Tăriceanu

Pe 18 martie, liderul ALDE Călin-Popescu Tăriceanu, declara răspicat: „Nu candidez la Primăria Bucureşti. Contribuţia mea trebuie să fie axată pe obiectivul strategic, care înseamnă intrarea în Parlament şi nu alegerile locale“. După nici măcar o singură lună, Tăriceanu a întrezărit un culoar favorabil spre Primăria Capitalei în urma retragerii a candidatului PNL, Ludovic Orban. Și s-a răzgândit. “Nu vă ascund că sunt mulţi colegi de-ai mei din ALDE care consideră că candidatura mea la Primăria Capitalei ar fi un plus pentru partid şi eu analizez foarte serios aceste lucruri, dar mai ales din perspectiva obiectivului strategic pe care îl avem şi care e intrarea în Parlament. Eu subsumez acestui obiectiv strategic toate celelalte acţiuni, şi ale mele şi ale partidului, şi din acest punct de vedere trebuie să cântăresc foarte bine plusurile şi minusurile şi mă voi consulta în continuare cu colegii mei, vom analiza şi sunt convins că împreună vom lua cea mai bună decizie pentru ALDE pentru o candidatură la București”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Palatul Parlamentului.

Și Traian Băsescu joacă la două capete, tot mai multe voci dând ca sigură intrarea sa în bătălia pentru București. Asta, deși nu cu mult timp în urmă excludea o asemenea posibilitate. Pe 1 noiembrie 2014, fostul șef al statului spunea la un post de televiziune că nu va mai candida la nici o funcţie publică, “nici măcar la Parlament”. “Să vină oameni mai tineri, dacă vor vrea să știe o părere, am să le-o spun, dar niciodată nu aș accepta o astfel de combinație. În politică îmi asum un singur obiectiv: calitatea clasei politice s-a depreciat continuu, din ʹ92. Mi se pare că e o oportunitate să faci un partid care nu a fost implicat în toate compromisurile de până acum și să oferi electoratului un partid care nu are istoria lucrurilor rele din ultimii 25 de ani. Nu vă gândiți că voi vrea să ating acest obiectiv devenind președintele acestui partid, vreau să-i ajut să-l construiască”. Între timp, Traian Băsescu a ajuns președinte de partid. Tot fostul președinte spunea că după ce a condus România nu i se mai potrivește altă funcție. Astăzi, lui Băsescu i se pare că a început să îl încapă funcția de primar general. Fost primar al Capitalei între 2000 și 2004, acesta a declarat recent că are argumente și pro și contra candidaturii sale. „E și o întrebare şi o spaimă pentru unii. Va candida sau nu Traian Băsescu la Primăria Capitalei? Nu mi se pare că cineva care a fost preşedinte mai intră într-o competiție locală, însă în politică nu faci doar ce vrei. Trebuie să faci și ce trebuie. Vedem. Ar valorifica ce pot eu aduce ca electorat”, a precizat fostul președinte Traian Băsescu.

Guvernare. Interesul național, invocat mereu

Combinațiile politice în vederea formării Guvernului au constituit tot atâtea momente de trădare și de răzgândire politică. Imediat după alegerile din 2004 câștigate de Traian Băsescu, Partidul Conservator și-a reconsiderat poziția politică. Deși intrase în Parlament pe listele PSD, partidul a intrat la guvernare alături de Alianța DA. După un mariaj mai degrabă nefericit, în 2009 primul Guvern Emil Boc avea în componență membri ai PD și ai PSD. Nu după mult timp, PSD s-a răzgândit și a considerat această combinație politică toxică intrând în alta cu liberalii. Din unirea PSD și PNL s-a format USL. A fost o iubire din interes, desigur, deoarece alianța s-a spart în 2014, atunci când cele două patide nu au căzut de acord asupra numelui candidatului la președinția României. PNL a ieșit din USL și s-a aliat cu PD, partid pe care, timp de doi ani, îl considerase dușmanul său politic de moarte.

Promisiuni. Schimbări de macaz la nivel înalt

Un șef de stat și un premier au intrat în folclor pentru faptul că și-au încălcat promisiunile. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că intenționează să-și dea demisia pe 7 iulie 2005, pentru a provoca alegeri anticipate. Demisia a fost argumentată de respingerea unui pachet de legi pentru reforma justiției. Pe 19 iulie 2005 Popescu Tăriceanu s-a răzgândit și și-a retras decizia de a demisiona, argumentând faptul că inundațiile catastrofale care loviseră țara cereau ca țara să fie guvernată. Pe 17 aprilie 2007, Băsescu a afirmat că, dacă Parlamentul va vota suspendarea sa din funcție, își va da demisia în cinci minute. “În situația în care, în pofida avizului Curții Constituționale, Parlamentul va vota suspendarea mea, în maxim cinci minute de la vot voi demisiona din funcție și voi chema în fața electoratului și pe cei care au generat un abuz constituțional”, spunea atunci șeful statului, într-o declarație de presă. Ulterior, Băsescu a renunțat la decizia de a demi­siona. De asemenea, cu ocazia referendumului pentru demiterea sa din 2012, Traian Băsescu declarase, inițial, că nu vrea să câștige la masa verde. Ulterior, s-a răzgândit și și-a îndemnat alegătorii să boicoteze

Referendumul. Declarații

18 martie, Tăriceanu: „Nu candidez la Primăria Bucureşti.“

12 aprilie, Tăriceanu: „Analizez foarte serios candidatura la Primăria Capitalei.“

30 noiembrie 2015, Popescu Piedone: „Aici se încheie carieră mea politică.“

13 aprilie 2016, Popescu Piedone: „Candidez independent ca și primar.“