Guvernul a înregistrat, ieri, un eșec de imagine în Camera Deputaților după ce acest for nu a adoptat ordonanța de urgență care permite migrația politică a aleșilor locali. Legislația românească lasă însă deschisă posibilitatea ca eșecul de imagine să nu aibă niciun efect practic, pentru că procedura parlamentară este de durată. Ordonanța de urgență este, în continuare, în vigoare, urmând ca Senatul să o discute în calitate de for decizional. Ordonanța de urgență a fost supusă, ieri, votului final la Camera Deputaților , însă nu a întrunit numărul necesar de voturi favorabile pentru a fi adoptată. Astfel, s-au înregistrat 195 de voturi ”pentru”, 109 voturi ”împotrivă” și 21 de abțineri. Coaliția majoritară ar mai fi avut nevoie de încă opt voturi pentru aprobarea actului normativ. La şedinţă au participat premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, iniţiatorul ordonanţei, cea mai mare parte a miniştrilor care sunt şi deputaţi, iar şedinţa a fost prezidată de social-democratul Viorel Hrebenciuc. Însă, din cei 154 de deputați PSD 15 au lipsit de la ședință. În plus, o parte dintre deputații UNPR nu au venit să voteze, iar parlamentarii UDMR s-au abținut. Deputații PP-DD au votat împotrivă, alături de cei ai PNL și PDL.
Pașii următori
Imediat după vot, atât premierul Victor Ponta, cât și vicepremierul Liviu Dragnea s-au grăbit să dea asigurări că votul deputaților nu va avea niciun efect, iar traseiștii nu își vor pierde mandatele. “Eu cred că nu-şi pierde nimeni absolut niciun mandat”, a spus Ponta. El nu a părut deranjat de absențele din arcul guvernamental și nici de voturile împotrivă. “Absentează din toate părţile parlamentarii. Nu am dreptul ca prim-ministru să cenzurez activitatea lor. Şi nu sunt supărat niciodată pe nimeni, încerc doar să facem lucruri importante”, a mai spus Ponta.
Ce se poate întâmpla mai departe? Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial pe 2 septembrie și permite migrația aleșilor locali timp de 45 de zile, adică până la jumătatea octombrie. Deputatul UDMR Marton Arpad a explicat că ordonanţa este în vigoare până când Parlamentul se pronunţă. ”Nevotarea ordonanței nu înseamnă respingerea ei, trebuie adoptată o lege de respingere a acestei ordonanţe”, a declarat deputatul UDMR. Proiectul va merge la Senat, în calitate de cameră decizională. La Senat, majoritatea PSD este mult mai fragilă decât în Camera Deputaților. Potrivit președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ordonanța se va discuta în regim de urgență, urmând să fie finalizată într-o săptămână sau două. Votul senatorilor se va concretiza într-un proiect de lege de aprobare sau de respingere a ordonanței, proiect care va merge la promulgare la președintele Traian Băsescu.
Traseism scurtat?
Dacă ordonanța este votată la Senat, Opoziția va contesta legea de aprobare la Curtea Constituțională. Verdictul CCR va veni însă prea târziu, pentru că, așa cum menționam, actul normativ își încetează efectele la jumătatea lunii octombrie.
Dacă ordonanța este respinsă și legea de respingere promulgată de președinte mai devreme de jumătatea lunii octombrie, se poate vorbi doar de o scurtare a perioadei de migrație, de 45 de zile. Și aceasta pentru că legea de respingere intră în vigoare doar după publicarea în Monitorul Oficial și nu acționează retroactiv. Însă, și în acest caz poate să apară un efect pervers. Liderul deputaților PDL, Tinel Gheorghe, a spus că speră ca ordonanţa să fie respinsă de Senat pentru a nu avea posibilitatea de a o contesta la Curtea Constituţională. În acest fel, PSD va profita din plin de traseism, chiar dacă perioada va fi mai scurtă, iar Victor Ponta nu riscă un eventual verdict că a emis un act normativ neconstituțional.
În paralel cu procedura parlamentară, ACL a cerut Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, să conteste actul emis de Guvern la Curtea Constituțională. Parlamentarii pot contesta la CCR doar proiecte de legi, nu și ordonanțe de urgență. Însă, la două săptămâni de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, Victor Ciorbea nu a dat niciun răspuns solicitării ACL, afirmând că are nevoie de timp să studieze actul normativ.
